După aproape un an și jumătate în care nu am mai mers la cinema, mi-am dat seama cât de mult mi-a lipsit experiența incomparabilă din sala de cinematograf de la Inspire Cinema VIP. Ecranul imens, pe care poți întrevedea și cele mai neobservabile detalii, sistemul de sonorizare impecabil, care îți creează senzația că zgomotele, respectiv, coloana sonoră te împresoară din toate părțile și transformă implicarea spectatorului într-una cât mai veridică, sunt aspecte ce primează atunci când vine vorba, în speță, despre filmele SF.
Cartea lui Frank Herbert, „Dune”, a reprezentat, de-a lungul timpului, încă de la apariția sa în 1965, o adevărată provocare pentru regizorii și producătorii care s-au încumetat să o adapteze pentru micul sau marele ecran. Astfel, producătorului chilean Alejandro Jodorowsky, care a abandonat proiectul de ecranizare a cărții prin anii '70, i s-a alăturat regizorul David Lynch, care, în 1984, a propus o versiune destul de slab cotată, bazată pe aceeași carte, de care el însuși a fost dezamăgit și pe care publicul nu s-a înghesuit să o vadă. În anii 2000, încercarea de realizare a unei miniserii Dune a fost și ea sortită eșecului. Astfel că, presiunea pe care regizorul Denis Villeneuve, împreună cu co-scenariștii Jon Spaihts și Eric Roth au trebuit să o înfrângă s-a transformat într-un imbold de a crea un film care să depășească așteptările tuturor și, de asemenea, mitul potrivit căruia acest roman nu poate fi ecranizat.
Sursa: www.eyecrave.net
Având premiera pe 3 septembrie 2021, în cadrul celei de-a 78-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, „Dune” a fost filmat în Iordania, Norvegia, Budapesta și Abu Dhabi și se estimează că încasările vor depăși substanțial bugetul de producție în valoare de 165 de milioane de dolari. De asemenea, acest film este doar prima parte dintr-o serie de ecranizări ce se vor a reda toate volumele universului Dune, iar Warner Bros. a anunțat deja data lansării celei de-a doua părți: 20 octombrie 2023.
Sursa: www.dunenewsnet.com
„Dune”, în regia lui Denis Villeneuve și cu o coloană sonoră semnată de Hans Zimmer, este un film de neratat. Cu toate că cele 2h și 40 de minute pot părea destul de descurajatoate la prima vedere, credeți-mă pe cuvânt că veți fi atât de captivați de poveste, încât timpul va trece pe nesimțite. Alternând scenele antrenante cu cele ce aduc în prim-plan frământările personajelor prin grimasele grăitoare, Villeneuve reușește să îmbine elemente care să îi mulțumească atât pe fanii filmelor de acțiune, cât și pe cei preocupați de complexitatea psihologică a fiecărui rol.
Sursa: www.arnoldkhan.medium.com
Cromatica este una destul de săracă, limitându-se la tonuri de gri, galben pal, negru, o paletă, în speță, de culori închise, o caracteristică des întâlnită în filmele ce redau universuri distopice. În ciuda nuanțelor șterse ce populează majoritatea secvențelor, cadrele pun foarte mare preț pe detalii, pe acumularea aspectelor aparent lipsite de importanță, însă care vor cimenta indiciile oferite pe parcursul peliculei.
Sursa: www.filmmakermagazine.com
Povestea începe în anul 10191, când ducele Leto al Casei Atreides (Oscar Isaac), conducătorul planetei Caladan, este desemnat de către Împăratul Padișah Shaddam Corrino IV să preia controlul unei alte planete, Arrakis, pentru a instaura ordinea în haosul creat de lacoma Casă Harkonnen, care pare să cadă în dizgrație. The road to hell is paved with good intentions, spunea John Ray în 1670 sau Saint Bernard of Clairvaux în secolul al XII-lea. Scopul preluării controlului este recoltarea „mirodeniei” („spice”), un element ce reprezintă principalul motiv al conflictului, o substanță neprețuită care, nu numai că potențează vitalitatea umană, ci reprezintă și un combustibil esențial pentru călătoriile interstelare.
Recoltarea mirodeniei
Sursa: www.reddit.com
Nu-i de mirare, așadar, că supremația asupra planetei Arrakis, singura planetă pe care se găsește această mirodenie, declanșează un conflict de proporții între cele două case. Orbiți de mirajul bogăției și al puterii, nimeni nu reușește să identifice adevăratul dar neprețuit pe care planeta Arrakis este pe punctul de a-l pierde: apa.
Sursa: www.latimes.com
Singurii care reușesc să înțeleagă importanța deosebită a apei pentru viață sunt fremenii (free + men), locuitorii de drept ai planetei, băștinașii cu ochi albaștri, al căror scop primordial este de a-i izgoni pe toți cei care le storc planeta de viață pentru propria bunăstare. Aceștia duc o existență simplă, locuind în peșteri și purtând costume speciale care permit reciclarea apei din transpirație și din lacrimi pentru a o consuma din nou. Precaritatea resurselor și existența lor întrucâtva tainică sunt consecințe ale adaptării forțate la vicisitudinile mediului înconjurător, ale deșertului, în ale cărui adâncuri sălășluiesc viermii de nisip, niște creaturi monstruoase, uriașe, ce se ghidează după zgomotele ritmice precum mersul.
Sursa: www.destinationksa.com
Cu toate că acest conflict între cele două case pare să domine întregul fir narativ al acestei pelicule, prim-planul îi este acordat tânărului Paul Atreides (Timothée Chalamet) fiul ducelui Leto, care este chinuit permanent de viziuni profetice pe care nu le înțelege și care îl împiedică să se odihnească. Acesta este instruit de către soldatul Duncan Idaho (Jason Momoa), omul de încredere al tatălui său, în ceea ce privește tehnicile de luptă și este inițiat de către mama sa, Lady Jessica (Rebecca Ferguson), în tainele ordinului Bene Gesserit, cu scopul forțării unei profeții ce pare, la prima vedere, o pură utopie.
Sursa: www.artofthemovies.co.uk
Este vorba despre Mahdi, Mesia, Kwisatz Haderach, care nu doar că are puterea viziunilor sub formă de vis, ci manifestă și însușirile unui clarvăzător al trecutului; cel care va salva lumea, cel care va aduce pacea și le va da locuitorilor de drept ceea ce li se cuvine, făuritorul binelui. Oare cum va fi privit de către fata fremenă care îi apare cel mai des în viziuni? Rămâne să descoperiți. După cum bine se poate intui, pelicula abundă în simboluri religioase, cunoscute, în special, din religia islamică, apariția pe pământ al lui Mahdi, fiind unul dintre ele, însă pot fi observate și straiele femeilor din mulțimea care întâmpină Casa Atreides la aterizarea pe pământ arrakian, modul în care sunt înfățișați locuitorii orașului la rugăciune etc.
Chani (Zendaya)
Diferențele dintre cele două case sunt uriașe, după cum veți vedea, membrii Casei Atreides și slujitorii lor având înfățișare umană, manifestând o întreagă paletă de sentimente în funcție de încercările la care sunt supuși, în vreme ce Casa Harkonnen este potretizată sub forma unor trupuri monstruoase, supraponderale, cu o paloare cadaverică și fără nicio urmă de păr, lipsiți de sentimente sunt, aproape, inumani.
Sursa: www.deseret.com
Despre acest film am numai cuvinte de laudă și, pe lângă această întrigă extrem de bine construită și efectele speciale care te lasă pur și simplu cu gura căscată, veți vedea și invenția mea preferată din acest film: ornitopterul, un soi de elicopter cu aspect de libelulă, ale cărui aripi (da, căci nu are elice) nu se rotesc, ci zvâcnesc pe verticală întocmai ca aripile unei libelule. Cam fragile, totuși, veți vedea de ce spun acest lucru.
Sursa: www.reddit.com
Au rămas câteva aspecte cărora nu le-am înțeles rostul, cum ar fi folosirea săbiilor într-o luptă ce are loc în viitor, la distanță de circa 8000 de ani față de timpul prezent, utilitatea scuturilor care pot fi activate dintr-un dispozitiv plasat pe dosul palmei și care nu te pot proteja în luptă de loviturile de sabie sau de alte răni și, mai ales, de ce l-au bărbierit pe Jason Momoa. Poate voi găsi răspunsurile în carte.
Sursa: www.inverse.com
Vizionare plăcută!
