Monday, June 27, 2022

Curiozități despre vinuri

 

 
           Photo credit: www.foodandwine.com 

Știați că...?

- se spune că vinul spumant sau șampania a fost inventată de Don Perignon? Prima atestare documentară a vinului spumant a fost în spațiul francez în 1530, iar primele documente scrise despre producerea vinului spumant au apărut la englezi în 1662? Un om de afaceri, inventator, proprietar al unei fabrici de sticlărie a prezentat la curtea regelui, în fața suveranului, ce se întâmplă cu vinul. Englezii importau vinul din regiunea Champagne din Franța în butoaie, iar în Anglia vinul era pus în sticle. Clima fiind mai rece în Champagne, vinul nu reușea să ducă procesul de fermentare până la capăt în absența acțiunii levurilor, mai ales dacă era trimis către țara insulară în anotimpul rece. În Anglia, fiind o climă mai blândă, levurile reveneau la viață și porneau a doua fermentație, ceea ce avea drept rezultat un vin acidulat, căruia englezii îi adăugau zahăr și melasă.


  Photo credit: www.matildamarseillaise.com

- Don Perignon a făcut eforturi serioase pentru a scoate bulele din vinul spumant? Sticlele folosite de francezi explodau deoarece nu făceau față presiunii, fiind făurite la foc de lemne, în vreme ce sticlele englezilor s-au dovedit a fi mai rezistente, produse fiind la foc de cărbune.


         Photo credit: www.eatingwell.com

- Englezii foloseau cărbunele pentru producerea sticlei fiindcă aveau interdicție la folosirea stejarului. Acesta din urmă era utilizat pentru construirea navelor.

- În 2015, regiunea Champagne și metoda Champegnoise au fost înregistrate în Patrimoniul UNESCO, astfel că niciunei crame nu îi mai este permis să folosească termenul de „șampanie”. Există, totuși, câteva crame mici în California care au dreptul să folosească „șampanie” în combinație cu numele regiunii: „șampanie de California”, pentru că ei produceau șampania încă de la 1860.


             Photo credit: www.winefolly.com

- Metoda tradițională/ Champegnoise/ Cap Classique (în Africa de Sud): se pleacă de la vinul-bază (după prima fermentație și filtrare), apoi se poate realiza un cupaj pentru producerea vinului spumant sau păstra un singur soi, în funcție de dorința vinificatorului. Apoi urmează însămânțarea cu drojdie, cu levuri pentru a doua fermentație. Vinul este pus în sticle, alături de care se adaugă un lichid de tiraj (amestec de zahăr și drojdie) pentru pornirea celei de-a doua fermentații, astfel încât vol. alc. al vinului spumant să fie cu 1- 1,7 grade peste cel de bază. După ce are loc fermentația la sticlă, sticlele sunt puse pe giropaleți (cutii care rotesc sticlele pentru ca acestea să fie așezate cu gâtul în jos). Drojdiile strânse în gâtul sticlei sunt răcite  și scoase, apoi lichidul din sticlă este completat cu lichid de expediție și se închide. 


             Photo credit: www.pinterest.co.uk

- Într-un pahar de vin spumant se găsesc aproximativ 2 milioane de bule, care ne ajută să simțim aroma vinului prin ridicarea la suprafață?

- Vinul spumant nu se rotește în pahare?

- Cu cât bulele dintr-un vin spumant sunt mai fine, cu atât vinul are o calitate mai ridicată?

- Vinurile produse din hibrizi interspecifici nu sunt permise spre vânzare? 

- Cele cinci dimensiuni ale vinului sunt: dulceața, aciditatea (coloana vertebrală a vinului), taninul (vinul rosé și alb este mai astringent), alcoolul și corpul (modul în care apasă limba la contactul cu aceasta)? 


             Photo credit: www.pinterest.es

- O altă metodă de producere a vinului spumant este metoda Charmat sau metoda Marinotti? Cel care a inventat-o a fost italianul Federico Martinotti, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, cu toate că francezul Eugene Charmat a fost cel ce a brevetat-o în 1910, atunci când i-a și dat numele său. Această metodă are un cost de producție mai mic și implică organizarea celei de-a doua fermentații în rezervor, la 5 atmosfere. Apoi, vinul este filtrat, se adaugă lichidul de expediție și se îmbuteliază. Un cunoscut vin spumant obținut prin această metodă este Prosecco.

  Photo credit: ambrosiniwineandspirits.com

- A treia metodă de obținere a vinului spumant este metoda transferului, folosită îndeosebi în Australia și în SUA, în cadrul căreia vinul este cupajat, pus în sticle, acolo unde sunt create bulele, decantat în rezervor, drojdiile sunt filtrate, iar vinul este îmbuteliat.


      Photo credit: www.winefolly.com 

- Cea de-a patra metodă este metoda ancestrală, apărută în anul 1530, când vinul s-a oprit din fermentație din pricina temperaturii scăzute și a continuat odată cu creșterea temperaturii. 


   Photo credit: www.mariannaheacock.com

- Cea de-a cincea metodă de obținere a vinului spumant este metoda continuă sau metoda rusească, ce presupune punerea vinului bază în rezervor și adăugarea treptată a levurilor. 

Noaptea de Sânziene cu Crama Rădăcini la Brânzeturi cum se cuVin #44

 


       „Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopții, se deschid cerurile. Nu prea înteleg cum s-ar putea deschide, dar așa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care știu cum să le privească...” (Mircea Eliade, „Noaptea de Sânziene”). Sau pentru cei care știu cum să le savureze, cum să folosească licoarea zeilor, vinul, pentru a spori caracterul magic al acestui vis al unei nopți de vară. Al miezului de vară, când rodul se răsfrânge peste răcoarea nopții, iar Sânzienele, duhuri ale pădurilor și ale câmpurilor, se prind într-o horă amețitoare. 

   Într-o astfel de noapte cu caracter miraculos, cu o energie tainică și electrizantă, nu putea să ni se prăvălească în pahare decât un vin remarcabil, la care ne va rămâne gândul multă vreme de acum încolo, fiindcă vinurile Rădăcini Wines reprezintă definiția extazului bahic. Aș putea spune chiar că creează dependență. Nouă ne-au antrenat și ne-au cucerit toate simțurile, dezvăluindu-și personalitatea delicată cu fiecare adulmecare, cu fiecare mângâiere a papilelor gustative, transformând clasicul prilej de întâlnire Brânzeturi cum se cuVin #44, organizat de către Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro, într-o descoperire fermecătoare. Gazdă ne-a fost Crina Scorțanu, directorul național de vânzări de la Crama Rădăcini, la Trattoria Il Calcio Craiova, o clădire cu adevărat deosebită, în care noblețea transpare din fiecare colțișor și care m-a cucerit și de această dată cu Misto di funghi ripieni: 


                 Photo credit: Daniel Botea


Crama Rădăcini


                Photo credit: www.diez.md

   Crama Rădăcini, înființată în anul 2011 pe teritoriul Republicii Moldova, cu capital privat, are un areal de recoltare în cele mai cunoscute trei zone de pe întinderea acestei țări:

- Codru, o regiune cu relief fragmentat de văi și râuri mici, care, prin prezența pădurilor de stejar și de tei pe o suprafață de 25% din teritoriu, influențează nu doar microclimatul din acest areal, ci mai ales personalitatea vinurilor obținute din struguri albi;

- Ștefan Vodă, o regiune situată la altitudine joasă, pătrunsă de influența Mării Negre; aici, soiurile albe autohtone precum Feteasca Regală, Feteasca Albă, dar și soiul francez Pinot Grigio/ Gris cresc laolaltă cu soiuri precum Feteasca Neargă și Cabernet Sauvignon;

- Valul lui Traian, o regiune vitivinicolă delimitată pentru producerea vinului  cu IGP (Indicație Geografică Protejată), situată în sudul țării și care cuprinde trei subregiuni: Terasele Prutului, Câmpia Bugeacului și Codrii Tigheciului; de aici provine și cel mai bun vin roșu al Cramei Rădăcini, cu taninuri coapte catifelate. Ghiciți care este acela?


             Photo credit: www.radacini.md

    Producător important de vinuri obișnuite și spumante pe metodă tradițională sau Champegnoise (fermentare în sticlă), dar și prin metoda Charmat (fermentare în tanc), Crama Rădăcini combină soiurile autohtone din Republica Moldova cu soiuri indigene într-o manieră inovativă, împletind elemente ce se regăsesc în Lumea Veche cu aspecte pe care le vom întâlni în Lumea Nouă și reușind, astfel, să își livreze produsele în peste 20 țări, însă și să obțină medalii semnificative la concursuri internaționale. În 2020, Crama Rădăcini, al cărei motto este „calitate și excelență”, a primit titlul de cea mai bună vinărie din Republica Moldova, iar de curând a fost premiată cu două medalii de aur la Bruxelles pentru un vin alb și unul roșu.


Vinurile


    Pentru a potoli toropeala miezului de vară dogoritor, primul vin degustat, Métier Rosé, creat prin metoda tradițională, mi-a destăinuit nerăbdător încă de la prima sorbitură de ce vinurile spumante sunt atât de îndrăgite și reprezintă compania ideală în orice moment al zilei. O explozie de prospețime și de arome, Métier Rosé te va ademeni pe cele mai nebănuite cărări cu buchetul său delicat de fructe de pădure roșii și de citrice, în care vei descoperi înfrățirea a două soiuri binecunoscute ce s-au unit într-o simbioză memorabilă: Pinot Grigio (55%) și Sauvignon Blanc (45%). Gustul său fraged și elegant este rezultatul fermentării secundare și a maturării în sticlă cel puțin nouă luni, transformându-l într-un spumant cu o corpolență medie și o aciditate uluitor de echilibrată. Personalitatea pasională a acestui vin cu note subtile de mentol și cu 12% vol. alc., ale cărui bule ți se topesc pe limbă, îl face companionul perfect pentru a fi servit ca aperitiv la lumina tandră a unui apus sau alături de preparate rafinate pe bază de pește, piept de rață sau creveți sote, dar și la desert cu preparate delicate precum mousse de ciocolată, tarte cu fructe roșii și, desigur brânzeturi la fel de fine, însă cu o personalitate impunătoare precum Camembert, la o temperatură ideală de servire de 6-8°C.

   Textura moale și catifelată a brânzei Camembert alunecă cu ușurință printre întretăierile de arome ale vinului spumant, îmbogățindu-i buchetul de arome cu nuanța dulceagă, de ciuperci, ce persistă după spargerea crustei. Născută odată cu Republica Franceză, după tumultul iscat de Revoluția Franceză, acest simbol al Franței, brânza Camembert, a luat întâia oară formă sub îndrumarea unui preot din regiunea Brie și din mâinile iscusite ale Mariei Harel, soția unui fermier din Normandia. Cu un miros mai puțin intens la început, brânza cu mucegai alb Camembert diversifică experiența olfactivă pe măsură ce procesul de maturare capătă contur, încântând papilele gustative cu textura cremoasă ce pare că se topește și se disipă prin pereții cavității bucale. Poate fi servită la temperatura camerei pentru a te bucura de întregul buchet de arome, cu felii de baghetă proaspătă, crocantă sau cu fructe precum pere, mere și struguri albi.



Știați că...?

- vinurile spumante se deschid răsucind coșulețul care îmbracă dopul de șase ori în sensul invers acelor de ceasornic? Sticla se va ține înclinată la 30 de grade, dopul și coșuletul se vor ține nemișcate, iar apoi se va răsuci partea inferioară a sticlei până ce dopul va scoate zgomotul inconfundabil ce trădează deschiderea sticlei.


Mai multe curiozități despre vinuri puteți afla aici


     Cel de-al doilea vin degustat, Merlot Rosé sec, este un vin seducător și revitalizant, cu o personalitate echilibrată și o delicatețe pe care o poți intui încă de la vederea veșmântului elegant ce îl îmbracă. Produs 100% din soiul de struguri Merlot cules foarte devreme și lucrat pe stil de lume nouă, în inox, cu un dop cu filet, vinul Merlot Rosé prezintă o limpiditate perfectă, fără suspensii, fermecând privirea prin culoarea sa palidă de tinerețe. Este un vin sprințar, cu 13,5% vol. alc. care ți se furișează pe nesimțite înlăuntru, seducându-te cu un buchet complet, dominat de arome de fructe roșii, de zmeură, fructe confiate, însă și de vanilie, de piersică și de citrice. Servit la o temperatură de 12°C, vinul prezintă un echilibru desăvârșit de aciditate și alcool, putând fi asociat preparatelor din orez, salatelor și brânzeturilor cu personalitate, spectaculoase, așa cum este British Cheddar


   Cheddarul untos, care a prins formă întâia oară în regiunea Somerset, în secolul al XVI-lea, din mâinile lui Joseph Harding, pare că se contopește cu Merlot Rosé-ul sec, îmbogățindu-l pe acesta din urmă cu tente pulsatile de alună, de nucă și răspândind  tușe de piersici, de căpșună și de pepene, dar îmbrățișând, totodată, o textură fermă, fărâmicioasă, susținută de aroma ușor înțepătoare.

     Călătoria bahică ne-a purtat pe unduirile vioaie ale vinului alb sec Fiori Viorica, obținut din aducerea laolaltă a hibridului francez Zabel 13-666 și a soiului italian Muscat Aleatico, un soi extrem de aromat. Fiori Viorica (13% vol. alc.) nu este un vin oarecare, este un soi care a reprezentat cartea de vizită a vinurilor moldovenești preț de multă vreme, nu este un vin banal, este un vin ce nu te va lăsa să îl dai uitării. Creat cu dragoste și pasiune pentru soiurile autohtone, Fiori Viorica te surprinde cu tresăriri florale de flori de tei, de trandafiri, cu o energie dulceagă ce trădează prezența aromelor de gem de gutui, de flori de câmp, de flori de salcâm, caise, pere, pepene galben și de citrice. Un vin mai acid și mai dulce, cu un gust echilibrat și aromios care se împletește cu un postgust fructat și cu note ușoare de miere, ce te va determina să îl savurezi cu ochii larg închiși, visând la aromele copilăriei. Fiori Viorica se transformă pe nesimțite într-o licoare limpede, fără defecte, crocantă și prietenoasă, care, servită la o temperatură de 10°C, poate fi alegerea excelentă pentru preparatele ușoare din carne de pui, însă și pentru brânzeturi precum Emmentaler

    Acest tip de brânză greu de obținut se contopește cu vinul alb sec prin gustul dulceag-acrișor, ușor fructat, cu tușe de nucă și prin mirosul pronunțat de ciuperci și de drojdie. Originară din valea Emmental din Elveția, brânza Emmentaler reclamă acțiunea a două tipuri de bacterii, și anume: bacteriile propionice, ce necesită prezența unor ierburi specifice din a căror acțiune rezultă CO2-ul în vederea obținerii  găurilor specifice acestui tip de brânză, dar și bacterii butirice, care îi conferă gustul untos și postgustul mediu.

     Cel de-al patrulea vin degustat, considerat pe drept cuvânt regele vinurilor, Vintage Cabernet Sauvignon, și-a făcut apariția într-o sticlă neagră, elegantă, care transformă experiența degustării într-o anticipare nerăbdătoare a licorii rubinii atât de apreciată. Gustul său amplu, echilibrat și structurat se stratifică într-un buchet intens și pătrunzător, intruziv, ce trădează complexitatea aromelor:  cireșe amare, pământ, coacăze, lemn, cafea și ciocolată. Cu 13% vol. alc. și servit la o temperatură de 16-18°C, Vintage Cabernet Sauvignon poate fi asociat cu succes cărnii roșii, deserturilor cu ciocolată, însă și brânzeturilor remarcabile precum Grana Padano cu ale sale cristale de fericire, un tip de brânză care face parte din colecția D'Excepție de la Delaco și a cărei rețetă de preparare datează din secolul al XII-lea. Grana Padano se strecura atât pe mesele îmbelșugate ale nobilimii, cât și pe farfuriile sărăcăcioase ale celor mai puțin norocoși, era și este îndrăgită pentru gustul său fin și dulceag, ușor sărat, precum și pentru aroma suavă de alune și de nuci care ți se sparg pe cerul gurii într-o avalanșă de puncte de fericire, după cum sunt numite acele granule care dau gustul cunoscut sub numele de „Umami”.


     Nu puteam încheia altfel seara decât cu un alt vin spumant de excepție, Spumant Rose Dulce, un vin senzual, care te îmbie la visare și se așterne ca o picătură de rouă pe gâtlejurile încinse de atâta vorbă. Un vin modern, cu un buchet atrăgător și note generoase de fructe proaspete, de zmeură, de frăguță, de coacăze verzi și o culoare trandafirie amețitoare, Spumant Rose Dulce se răstoarnă în pahare într-o ploaie de perle fine și persistente, răcoritoare și dezvăluie o aciditate plăcută, care compensează dulceața. Cu 12% vol. alc., acest vin poate fi servit ca aperitiv la o temperatură de 4°C sau cu brânzeturi cu personalitate puternică precum Gorgonzola

    Gorgonzola este cea mai celebră brânză cu mucegai albastru din Italia, fabricată întâia oară în localitatea Gorgonzola din Provincia Milano, de unde și-a căpătat și numele. Produsă din lapte de vacă, cheag, sare și o cultură aparte de mucegai, Gorgonzola este tipul de brânză pe care nu îl poți uita grație mirosului ușor recognoscibil. Textura ei cremoasă și umedă se completează nemaipomenit cu gustul ei intens, puternic și picant și cu aroma fructată.


Fiori Viorica: prospețime

Emmentaler: capriciu

Fiori Viorica și Emmentaler: plenitudine