Cotnari este vinul copilăriei mele. Nu fiindcă aș fi avut apucături bahice din pruncie, însă amintirea sticlei și a licorii galbene precum lanurile coapte de grâu, razele blânde ale soarelui și câmpurile nesfârșite de floarea-soarelui, se topește pe mesele îmbelșugate din preajma sărbătorilor, cu chipurile senine și blajine ale familiei adăstând o clipă cu mirare și nehotărâre asupra bucatelor, în seri netulburate lângă gura sobei privind cu nesaț când la focul ce toarce domol, când cu fascinație la licoarea blondă ce înveselește chipurile. Cu jocuri de-a v-ați ascunselea prin toate dulapurile cu zestre, prin odăile prăfuite și înghețate, prin magaziile reci cu miros de grâne, cu pozne nestăpânite sub clinchetul tacâmurilor și al paharelor. Cotnari reprezintă o amintire atât de dragă, căldura și bucuria familiei reunite de sărbători.
Sursa: www.pinterest.com
Cu această amintire dragă încă stăruindu-mi în minte, am trecut pragul unui loc primitor, care face ca timpul să se oprească în loc pentru a aprecia momente simple, petrecute în compania unor oameni dragi: C House Milano a fost iarăși o gazdă impecabilă a evenimentului Brânzeturi cum se cuVin, organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și de DictionarCulinar.ro.
Crama
Sursa: www.revino.ro
Podgoria Cotnari este situată în regiunea viticolă a Podișului Moldovei, numărându-se printre cele mai întinse podgorii din România, cu o suprafață de 1750 ha, și bucurându-se de un renume deosebit în rândul podgoriilor europene, cu o istorie de aproximativ 2000 de ani. Microclimatul acestui areal este unul propice cultivării viței de vie și obținerii vinurilor de calitate. Sub umbrela acestui brand au luat naștere trei crame din dorința de a completa gama de vinuri obținute în podgorie cu vinuri premium albe, rose și roșii, seci sau demiseci, destinate fie domeniului HoReCa, fie magazinelor specializate: Crama Vlădoianu, o cramă modernă, finalizată; Crama Axinte, o cramă recent achiziționată, aflată în curs de modernizare, unde se vor obține vinuri albe și rose, spumante și distilate; Casa de Vinuri Cotnari, o societate distinctă, înființată în anul 2007, prin îndreptarea atenției către noi plantații de noi soiuri românești, căci scopul acestei crame este acela de a promova soiurile autohtone: Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Fetească Neagră, Fetească Albă și Busuioacă de Bohotin.
Sursa: www.cotnari.ro
Sediul acesteia din urmă se află în Castelul Vlădoianu, construit în anul 1901 de către fostul guvernator al Băncii Naționale, boierul Vasile Vlădoianu, care, împreună cu soția sa, Ralița Balș (o descendentă a boierului Balș), au urmat un proiect italian pentru a ridica frumosul edificiu. În vremea Primului Război Mondial, zidurile sale au adăpostit un spital al armatei ruse, pentru ca între anii 1945-1950 să devină un orfelinat. După anul 1950, a trecut în folosința CAP-ului și apoi a IAS-ului Cotnari, pentru ca abia în anul 2000 să fie retrocedat moștenitorilor de drept, de la care a fost achiziționat de către actualii proprietari. Acest castel reprezintă emblema Casei de Vinuri Cotnari și a fost inclus într-un proiect de restaurare care îi va redea strălucirea de belle époque.
Cu o suprafață de 300 ha, Casa de Vinuri Cotnari aduce laolaltă 100 ha de Fetească Neagră, 75 ha de Busuioacă de Bohotin, 75 ha de Tămâioasă Românească, 50 ha de Fetească Albă și 50 ha de Grasă de Cotnari.
Vinurile
Vinurile degustate fac parte din selecția Naiv (destinată exclusiv HoReCa), inspirată din arta naivă, o asociere a vinului și a artei care transformă cotidianul într-un soi de poveste, simplificând realitatea și îmbogățind-o cu o atmosferă luminoasă, fericită, liniștită. În secolele al XIX-lea – al XX-lea, arta capătă noi valențe, stimulând revenirea la origini, la impulsurile creatoare nefiltrate de cunoștințe specifice, dând naștere unui tip de pictură izvorâtă din intuiție, din simțirile neîngrădite, fără acumularea unor studii în domeniu, numită „artă naivă”. Minunatele etichete ale acestei game, la fel de expresive precum numele de „naiv”, sunt reproduceri ale unor picturi realizate de Bianca Culuș, o tânără pictoriță din Constanța, absolventă a Artelor în București.
Sursa: Flori Manda
Primul vin degustat, Busuioaca de Bohotin (alc. 13% vol.), obținut dintr-un soi aromat și parfumat, ce se regăsește în doar patru zone viticole din România – Bohotin (Iași), Huși (Vaslui), Tohani (Prahova), Pietroasa (Buzău) – este un vin răcoros și tânăr (an de producție: 2021), cu o corpolență deosebită și un parfum inconfundabil de căpșune, frăguțe de pădure, trandafir și de busuioc, o aromă aparte, fructată, cu note de caprifoi și de piersici coapte, suculente, și o vag sesisabilă nuanță amăruie de migdale. Culoarea somoniu deschis, aproape ca un trandafir topit, gustul fraged și seducător, alături de o aciditate ridicată (6,9) și o servire la o temperatură de 7-9°C, îl fac companionul ideal pentru preparatele din carne albă, salate și brânzeturi cu consistență moale, ori pentru un British Cheddar, o brânză untoasă, a cărei culoare este obținută din semințele de annatto. Cheddarul untos a prins formă întâia oară în regiunea Somerset, în secolul al XVI-lea, din mâinile lui Joseph Harding, și se remarcă prin aromele de alună, de piersică, de căpșună și de pepene, îmbrățișând, totodată, o textură fermă, fărâmicioasă, susținută de aroma ușor înțepătoare.
Pașii ne-au fost purtați apoi printre aromele amețitoare de Tămâioasă Românească (alc. 13% vol.), un vin alb, sec, seducător, ce îți poartă gândurile prin păduri înflorite de salcâmi, provenit dintr-un soi parfumat și aromat, demisec și demidulce, care te cuprinde într-o îmbrățișare galben pai, trădând note olfactive îmbietoare de struguri copți, de busuioc uscat și de fagure de miere. Cu toate că este un vin tânăr (an de producție: 2021), gustul său este o încântare de miere de salcâm, de ananas, de pere, de pepene galben și tușe firave de grapefruit, care cresc persistența gusto-olfactivă. Ca o briză răcoroasă a mării care ți se dezvăluie timid și gingaș, are o aciditate ridicată (6,9) și un rest de zahăr de 2,4, potrivindu-se fără îndoială preparatelor din fructe de mare, din carne de pui, de pește, pastelor cu sos alb sau aperitivelor și brânzeturilor, servit la o temperatură de 6-10°C.
Sursa: Flori Manda
Acestui vin deosebit i-am asociat Emmentaler, un tip de brânză greu de obținut, care se contopește cu vinul alb sec prin gustul dulceag-acrișor, ușor fructat, cu nuanțe de nucă și prin mirosul pronunțat de ciuperci și de drojdie. Originară din valea Emmental din Elveția, brânza Emmentaler are nevoie de acțiunea a două tipuri de bacterii pentru a lua naștere: bacteriile propionice, ce necesită prezența unor ierburi specifice din a căror acțiune rezultă CO2-ul în vederea obținerii găurilor specifice acestui tip de brânză (flora Bucovinei este propice pentru Emmentaler), dar și bacterii butirice, care îi conferă gustul untos și postgustul mediu.
Următorul vin degustat a fost un vin obținut dintr-un soi emblemă al acestei crame, Grasă de Cotnari, cultivat în România încă din secolul al XV-lea, căci singurul loc unde poate fi găsit este pe dealurile Podgoriei Cotnari, un vin sec ce a fost baricat 3 luni de zile în baricuri recent achiziționate pentru vin alb, care a fost supus reinterpretării, devenind un vin total atipic. Aromele sale complexe dezvăluie nuanțe de caise uscate, de ceară de albine și o tentă delicată de stafide. Acest senzațional vin sec surpinde prin incomparabilul gust de miez de nucă, de stafide dulci și aromate, precum și printr-o gingașă notă de migdale dulci. Grasă de Cotnari este un vin spectaculos, pe care îl poți asocia, la o temperatură de servire de 6-8°C, preparatelor din pește, din fructe de mare, din pui, brânzeturilor alese, pastelor cu sos alb și poate fi el însuși un aperitiv revigorant.
Sursa: Flori Manda
Brânza Havarti îl întregește prin aromele sale untoase, textura cremoasă, mirosul proaspăt de fân și corpul semi-moale și suplu. Această brânză, produsă din lapte de vacă pasteurizat, nu prezintă crustă, însă dispune de găuri de fermentație și de o persistență aromatică lungă. A apărut în fabrica lui Hanne Nielsen din regiunea Havarthigaard în Øverød, Danemarca, de unde își primește și numele în 1852.
Ultimul vin degustat, Fetească Neagră, provenit dintr-un soi cunoscut în popor și sub denumiri precum "Coada rândunicii", "Poama fetei neagră" ori "Păsărească neagră" și fiind un soi greu de vinificat, își descoperă strămoșii în vița sălbatică de pădure, pe care dacii o cultivau în teritoriul cuprins între Nistru și Carpați. Feteasca Neagră este un vin păstrat și comercializat în sticle cu umeri, sticle de Bordeaux, ideale pentru vinurile cu viață lungă ce lasă depuneri. Însă nu vă faceți griji, depunerile nu se vor năpusti în pahar, căci, dat fiind nivelul ridicat de concentrație, acestea nu părăsesc sticla. Fetească Neagră de Cotnari a fost baricat timp de 16 luni (prima folosire a baricului) și este un vin produs în anul 2019, ce are un gust untos, taninos, care se apropie de Merlot, oferind note de prune uscate ușor afumate, de cireșe negre, de mure, de vișine mature și de coacăze negre. Se remarcă, de asemenea, și note olfactive de frunză de tutun, de ciocolată și de condimente precum piperul verde, scorțișoara și ienibaharul. Cu o temperatură de servire de 16-18°C, acest vin se recomandă să fie consumat alături de preparate din carne roșie, brânzeturi sau grătar.
Întrucât unui vin cu personalitate i se potrivește un tip de brânză cu o structură deosebită, Grana Padano, cu textura ei granulată și gustul fin, dulceag, de alune și nuci, nu numai că reprezenta un produs nelipsit atât din cămările nobilimii, cât și de pe mesele țărănimii, însă stinge avântul vinului Fetească Neagră cu un curaj uimitor.
Tămâioasă Românească: delicatețe
Emmentaler: provocare
Tămâioasă Românească și Emmentaler: împlinire
