Photo: Adrian Sora
"Timpul nu mai are răbdare", spune Marin Preda în romanul Moromeții, așa cum a galopat nerăbdător pentru a veni în întâmpinarea reuniunii multiculturale româno-poloneze, desfășurată pe 19 ianuarie la Centrul Cultural Polonez, a cărei gazdă a fost lect. dr. Magdalena Filary. Cu o grijă desăvârșită, Magda a strâns laolaltă reprezentanți polonezi ai Contingentului Militar stabilit la Craiova și 10 bloggeri olteni pentru a ne ostoi setea cu un strop de vin din gama Domeniile Sâmburești ale cramei cu același nume, spre a le îmblânzi pe acestea din urmă cu trei tipuri de brânzeturi poloneze aduse special din Polonia și a le stinge cu Aqua Carpatica.
Photo: Adrian Sora
Domeniile Sâmburești, una dintre cramele care, alături de crama Vinarte, sunt de origine controlată și se numără printre cele mai cunoscute din județul Olt, este renumită pentru vinurile sale roșii. Vinul Sauvignon Blanc, însă, îşi ițeşte căpșorul blond de pe platourile Sâmbureștiului și Vitomireştilor, cu eleganța caracteristică regiunii Bordeaux, de unde este originar, răspândind un parfum de citrice, de flori de iasomie și de livadă înflorită și captivând cu gustul său de citrice, gutui și cireșe albe. Răsturnat în pahare până la circumferința maximă a acestora pentru ca aromele să se facă simțite cât mai bine, cu mâna ținută pe piciorul paharului, nu pe balon, acest vin ni se dezvăluie prin culoarea sa limpede, ce bate spre miere, chihlimbar sau galben pai, prin aciditatea sa medie și un post-gust de 5-6 caudali, căci alcoolul (12,5%) și aciditatea trebuie să fie echilibrate. Se servește rece, cu pește, cu brânzeturi proaspete precum Camembert și Brie, însă și cu deserturi cu nucă și dovleac.
Daniel Botea ne-a explicat semnificația denumirilor înscrise pe sticlele de vin, și anume:
DOC - denumire de origine controlată
CMD - cules la maturitate deplină
CT - cules târziu
CIB - cules la înnobilarea boabelor
Photo: Adrian Sora
Chardonnay, un vin vesel și nobil, dintr-un soi cules târziu, bucură simțurile cu aromele sale florale, de pomi fructiferi încărcați de flori, de mere verzi, de fân uscat și de grapefruit, cu un gust tandru de vanilie, untos, mai delicat și mai catifelat, migdalat, care, în urma efectului retronazal, când vinul este ținut prizonier între cerul gurii și limbă, permițând miresmelor să urce spre nas, revelă o persistență de aproximativ 4-5 caudali și înfrânge culoarea sa galben-aurie. Se pretează foarte bine preparatelor slabe din pui, peşte și fructe de mare și pare că plânge prin lacrimile ce rămân pe pereții paharului (numite "glicerol", apar la vinurile mai vechi).
Cel de-al treilea vin degustat a fost un vin premiat cu Medalia de Aur în anul 2019 la Paris, în cadrul uneia dintre cele mai renumite competiții oenologice internaționale, Vinalies Internationales, organizată de către Uniunea Oenologilor Francezi. Chardonnay Chateau Valvis, un vin căruia în Burgundia i se spune "Alb de Burgundia" și al cărui nume derivă din latinescul "cardonnacum", ce semnifică "pământul lui Cardus" ori "pământul cu ciulini", se distinge prin delicatețea sa și aromele de vanilie împrumutate de la butoiul în care a fost maturat, cu un corp suplu, însă mai mare decât cel al vinului anterior. Nu lipsesc nici mirosul floral, gustul proaspăt, de fructe exotice (mango, ananas), de mere verzi, de piersici, caise, pere, cu urme de unt și alune. Cu cât strugurele este mai copt, cu atât aroma este mai intensă, iar un câștig al acestui vin este acela că nu lasă să transpară alcoolul de 14%, căci este perfect echilibrat de arome și rotunjit de baric. Cu cât vinul este mai apropiat de consistența apei, corpul acestuia se înclină spre mic. Însă, dacă densitatea lichidului este mai aproape de cea a laptelui, corpul vinului este considerat a fi unul mare. La fel ca Chardonnay-ul simplu, și acesta se pretează preparatelor din carne albă, din pește, brânzeturilor și sosurilor ușoare.
De aceea, brânza asociată a fost Tilsit (Tylżycki în limba polonă) care, inițial, a fost produsă în Elveția, în Valea Emmental. Elvețienii, însă, au purtat cu ei rețeta în secolul al XIX-lea până în Tilsit, pe vechile teritorii ale Prusiei, ce se regăsesc în prezent în Rusia. Dispunând de ingrediente diferite, începând cu laptele de vacă până la tipurile de bacterii și de mucegai, încercarea de a crea o brânză care să o reflecte întru totul pe cea produsă în valea Emmental a eșuat și astfel a luat naștere Tilsit-ul de astăzi care se regăsește și în România, în zona Bucovinei. Având o culoare uniformă, cu mici găuri de fermentație care pot fi găsite doar la brânzeturile proaspete (cele maturate nu dispun de așa ceva) și trădând un gust de unt, de iarbă verde, de fân, cu o nuanță abia sesizabilă de afumat, această brânză este un pic elastică, fermă, se aseamănă cu cașcavalul obișnuit, este de o complexitate medie, nefiind maturată foarte mult. Conținutul său de grăsime variază intre 30 și 60%.
Vinurile rose precum Roze-ul de Sâmburești, cu a sa culoare ruginie, se consumă, de regulă, în primul an de producție, contactul dintre pieliță și pulpă realizându-se timp de câteva ore, căci în pieliță se află taninii și aromele. Dacă culoarea sa se îndreaptă către un roz ce dă în portocaliu ori chiar galben, acest lucru indică faptul că vinul se află în ultima perioadă de viață. Acest rose, menit să îți inunde simțurile cu arome de fructe de pădure, de fragi, de cireșe și de coacăze, a luat naștere în urma unui cupaj între Cabernet Sauvignon și Merlot, pierzându-și din aciditate. Este un vin zglobiu, ce îți râde în pahar și te însoțește la întâlniri romantice și la serate elegante, alăturându-se mâncărurilor picante, fructelor de mare și brânzeturilor ușoare. Asociat brânzei Gołka, originară din regiunea Sileziei, vinul rose îi potențează gustul afumat și delicat, precum și textura moale și ușor elastică.
Ultimul vin degustat, un Merlot ce respiră tinerețe prin toți porii, seduce, într-un mod suav și feminin, prin culoarea opacă, prin dulceața afumată de cireșe care se strecoară printre fibre amintind de copilărie, prin gustul pregnant de ciocolată și de scorțișoară și se rostogolește pe cerul gurii cu mângâierea sa astringentă, catifelată, taninoasă, căci nu mai alunecă la fel de ușor, într-un post-gust lung, ce poate însoți orice tip de mâncare. Brânza Oscypek acoperă vinul cu gustul său picant, de castane și de fum, transformând complet această experiență gustativă într-una deosebită. Originară din munții Tatra, se realizează din lapte sărat și nepasteurizat de oaie, fiind spefifică regiunii Podhale.
No comments:
Post a Comment