Monday, August 16, 2021

Festin divin la Brânzeturi cum se cuVin

     


 Orice vin are o poveste, orice vin este el însuși o poveste care reîntregește simțăminte și creionează senzații nemaiîntâlnite. Și este tocmai povestea cea care înnobilează aura vinului și îți îngemănează gândurile cu simțurile. Guști cu sete din poveste și te lași purtat de arome pe cărăruia întortocheată a vinului de la strugure la răsturnarea nebuloasă din pahare. Vinul este o viziune, a trecutului și a viitorului, a punții ce le leagă și le definește. 


      Sursa: Domeniul Aristiței Facebook 

    Degustarea, care a fost găzduită și de această dată de Ribs House și se desfășoară sub egida Asociației Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro, s-a adăpostit sub umbrela luminii misterioase a crepusculului de vară, dezmorțindu-ne din toropeală cu prospețimea vinurilor și a brânzeturilor degustare. 



                       Sursa: Daniel Botea

    Din poveste își extrage seva și crama Domeniul Aristiței care și-a împlântat rădăcinile în solul cu tradiție din Valea Călugărească. Valea Nicovani, satul din care izvorăște magica licoare a zeilor, atestat documentar încă începând cu secolul al XV-lea, se bucură de o veche tradiție  în ceea ce privește cultivarea viței de vie și producerea vinului. Nici nu bănuiești că aici își aflau oaza de liniște oameni importanți ai începutului de secol XX, care se pierdeau printre podgorii nesfârșite sărutate de razele blânde ale soarelui cât era vara de lungă. Pe aici l-au purtat pașii și pe Ion Bujoiu, fostul ministru al economiei în perioada interbelică, în proprietatea căruia s-a aflat domeniul până în anul 1947. 



             Sursa: Domeniul Aristiței Facebook 

      Odată cu abdicarea forțată a Regelui Mihai și cu înlăturarea monarhiei, comuniștii nu au privit cu ochi buni privilegiile burgheziei, pe care au socotit-o drept țap ispășitor pentru lipsurile îndurate de păturile mai sărace ale populației. Astfel, domeniul este confiscat și devine proprietatea statului, găzduind, de-a lungul deceniilor, ferme, IAS-uri și ale instituții care deserveau și urmăreau binele comunității. După 1990, domeniul le este retrocedat moștenitorilor familei Bujoiu, de la care este cumpărat în 2013 de către Bianca Ioniță. Aceasta din urmă îi dă numele mamei sale, Aristița, un nume cu tradiție în această familie, transmis de patru generații din nașă în fină și transformă ruinele lipsite de strălucire - o clădire în care se odihneau peste noapte liceenii aduși de comuniști la culesul viilor - într-o cramă boutique nouă, ce respectă arhitectura locului, cu o construcție care pare desțelenită de pe coastele Mediteranei, îmbătată de soare. 

            Sursa: Domeniul Aristiței Facebook 

    Plantația cu soiuri predominant albe încântă vederea printr-o simetrie extraordinară ce se întinde pe o suprafață de 4 ha, unde, pe 2 ha se învolburează cuminte soiul Riesling, iar pe o distanță de 1 ha te poți plimba printre plantele ce adăpostesc strugurii din soiul Chardonnay. Alte 12 ha sunt luate în arendă. Crama Domeniul Aristiței, pe porțile căreia se strecoară doar vinuri seci din beciuri vechi de un secol, te poartă pe brațele timpului, pierzându-te printre valurile de parfum amețitor de lavandă care se înalță timid din lanul presărat printre râurile de viță de vie. La umbra migdalilor seculari ce străjuiesc aleea care te conduce către cramă, poți admira frumusețea acestui domeniu inclus în circuitul de oenoturism și care se află în Asociația Dealu Mare, acolo unde nu are acces oricine, ci doar câteva crame alese pe sprânceană pe baza unor criterii stricte ce țin de modul de culegere (manual în cazul Cramei Domeniul Aristiței), condiția ca vinurile să fie exclusiviste etc.



           Sursa: Domeniul Aristiței Facebook 

    Cu parfumul trecutului răsfrângându-se suav asupra fiecărei sticle din gama Vizionar, crama Domeniul Aristiței a stins căldura toropitoare a unei seri de august, propunându-ne spre degustare cinci din cele mai bine vinuri ale sale, care, în ciuda tinereții, se pot lăuda cu premii importante. Trebuie să vă spun că această gamă este una HoReCa, pe care o puteți găsi doar în magazinele de specialitate și în HoReCa, cu vin îmbuteliat în sticle aduse din Franța, acolo unde vinul este o artă. O atenție deosebită este acordată și sticlelor, care sunt inchise la culoare, pentru ca lumina să nu tulbure culoarea specifică fiecărui soi. Pe fiecare dintre acestea se regăsește numărul sticlei dintr-un anumit lot, semnătura oenologului Cristian Tudor și o amprentă, care îți anticipează experiența unei degustări de neuitat. Contând pe experiența unui oenolog precum Cristian Tudor, cu o experiență de vinificator de 20 de ani la Rovit și pe energia inepuizabilă a directorului de vânzări Anca Nica, crama capătă ușor, ușor un renume al bunului gust.



            Sursa: Domeniul Aristiței Facebook 

    Un soi puțin cunoscut și cultivat în România, fapt care îl transformă într-un vin cu atât mai prețios, Rieslingul de Rhin, ce se prăvălește îndrăzneț pe colinele Austriei sau ale Germaniei, acolo unde terroirul este mai acid, iar clima mai rece, devine un soi pretențios de adaptat la clima și la tipul de sol din România, singurul sol propice regăsindu-se, bineînțeles, în zona Dealu Mare. Rostogolindu-se zglobiu în pahare cu cosițele-i blonde-verzui, Rieslingul de Rhin te întâmpină cu o intensitate olfactivă deosebită, răspândind arome mozaicate de melasă ce se odihnește pe umerii citricelor coapte și ai unui miros pătrunzător de cremene, călăuzindu-ne către un gust elegant, vesel, ușor mineral care se risipește în arome dulci de miere, de grapefruit și de ierburi aromate. Un vin puternic (alc. 14 % vol.), bine structurat și palid, Rieslingul de Rhin întâmpină curajos textura moale și catifelată a brânzei Camembert, care îi temperează aciditatea și îi îmbogățește buchetul de arome cu nuanța dulceagă, de ciuperci, ce persistă după spargerea crustei. 



     Născută odată cu Republica Franceză, după tumultul iscat de Revoluția Franceză, acest simbol al Franței, brânza Camembert, a luat întâia oară formă sub îndrumarea unui preot din regiunea Brie și din mâinile iscusite ale Mariei Harel, soția unui fermier din Normandia. Cu un miros mai puțin intens la început, brânza cu mucegai alb Camembert diversifică experiența olfactivă pe măsură ce procesul de maturare capătă contur, încântând papilele gustative cu textura cremoasă ce pare că se topește și se disipă prin pereții cavității bucale. Poate fi servită la temperatura camerei pentru a te bucura de întregul buchet de arome, cu felii de baghetă proaspătă, crocantă sau cu fructe precum pere, mere și struguri albi. Această îngemănare de arome a reprezentat și combinația mea preferată



     Chardonnay-ul, un vin cu un corp mai puternic, surprinde prin culoarea galben aurie, de spice coapte și prin gheruțele cu care dezmiardă paharele, prezentând o aciditate sesizabilă și o gradație alcoolică ridicată (alc. 14% vol.).  Acest vin din 2019, care a fost distins cu o Medalie de Argint la Vinarium IWCB2020, se pretează maturării, însă acesta nu este baricat și nu este maturat, ci se încheagă în jurul unui post gust lung și extrem de aromat, explodând în nuanțe fine de fructe tropicale, de pepene verde și de pere, pierzându-se în note uluitoare de pâine prăjită, de unt și de migdale. Textura sa cremoasă și caracterul elegant îl recomandă pentru o asociere cu pește, paste, sosuri albe, pui și brânzeturi precum British Cheddar și Aperifrais.  




     Cheddar-ul untos, care a prins formă întâia oară în regiunea Somerset, în secolul al XVI-lea, din mâinile lui Joseph Harding, pare că se contopește cu dominantul Chardonnay, îmbogățindu-l pe acesta din urmă cu tente pulsatile de alună, de nucă și răspândind tușe de piersici, de căpșună și de pepene, dar îmbrățișând, totodată, o textură fermă, fărâmicioasă, susținută de aroma ușor înțepătoare. Tot aici am încărcat paleta de arome cu  specialități de cremă de brânză proaspătă, împestrițate cu topping de legume și condimente: Aperifrais Delaco. Disponibile în trei variante, Aperifrais Italie, Aperifrais Provence și Aperifrais Cote D’Azur, specialitățile Aperifrais degustate au fost ultimele două, cristalizându-se într-o varietate îmbătătoare de ierburi aromate și condimente precum: cimbru, cuișoare, busuioc, arpagic, trei tipuri de piper și ardei roșu pentru Aperifrais Provence și ardei, ceapă, măsline verzi, piper, oregano, pătrunjel, busuioc, roșii și usturoi pentru Aperifrais Cote D’Azur, făcându-le ideale pentru un aperitiv simplu sau asociat unor biscuiți rotunzi cu gust neutru sau sărat.



    Vinul Vizionar Cupaj Alb, distins cu Medalia de Aur la Premiile de Excelență vinul.ro în anul 2020, împletește armonios tulpini de Riesling de Rhin (20%), Chardonnay (20%), Sauvignon Blanc (30%) și Muscat Ottonel (30%), conturând o siluetă extrem de parfumată datorită prezenței Chardonnay-ului și înzestrându-l cu o intensitate olfactivă de excepție, răspândind arome suave și catifelate de miere, cremene, grapefruit, asparagus și citrice coapte. Aciditatea sa persistentă și post gustul intens, cu tente minerale, nu puteau fi stinse decât de gustul dulceag-acrișor, ușor fructat, cu tușe de nucă și de mirosul pronunțat de ciuperci și de drojdie al Emmentalerului, un tip de brânză greu de produs. Originară din Valea Emmental din Elveția, brânza Emmentaler reclamă acțiunea a două tipuri de acizi, și anume: acidul propionic, ce necesită prezența unor ierburi specifice din a căror acțiune rezultă CO2-ul în vederea obținerii găurilor specifice acestui tip de brânză, dar și acidul butiric, care îi conferă gustul untos și post gustul mediu.




      Vinul Rose propus spre degustare de către Crama Domeniul Aristiței vrăjește prin culoarea palidă de piersică dată în pârg, trădând un cupaj din Burgund, un soi foarte rar, însă cu struguri de tradiție, proveniți de la crama LacertA, de pe hectarele luate în arendă, și Fetească Neagră. Aroma sa florală și gustul răcoritor și prelung de cireșe, de piersici, de coacăze și de vișine întâmpină cu blândețe textura cremoasă și moale a brânzei Bavaria Blue – Bergader, care se remarcă prin existența a două tipuri de mucegai, pricopsind-o cu o coajă fină de mucegai nobil alb pe exterior și presărând mucegai albăstrui fin la interior, conferindu-i acesteia un gust remarcabil și inconfundabil, ce o recomandă pentru o asociere cu vinuri deosebite, însă și cu felurite alte brânzeturi ori cu mâncăruri gătite.




    Feteasca Neagră este considerat a fi vinul cel mai bun și cel mai bine cunoscut al cramei Domeniul Aristiței, este soiul care caracterizează plantațiile tuturor cramelor din Dealu Mare, căci se spune că cel care nu are Fetească Neagră în Dealu Mare nu există. Acest vin versatil nebaricat care atrage ca un magnet somelieri de la alte crame în cadrul târgurilor, nerăbdători să îl deguste, își temperează gradația alcoolică ridicată (alc. 15% vol.) prin notele picante care culminează în arome proaspete de cireșe negre, de curmale, de prune și de fructe confiate, putând însoți cu succes carnea roșie, mâncărurile mai grele și brânzeturile cu un gust intens, pronunțat, înțepător și prelung. 




      Cu nuanțele ei picante date de înnobilarea cu mucegai albastru, această brânză Creamy Blue cu gust intens, din lapte de vacă și smântână, nu numai că își face resimțită din plin aroma de unt și de smântână sub culoarea sângerie a vinului din gama Vizionar, însă reprezintă o trecere suavă către Gran Bavarese – Bergader, varianta industrială a binecunoscutului Roquefort, însă mai sfărâmiciosă decât aceasta din urmă. Obținută din lapte de vacă pasteurizat, Gran Bavarese, cu textura ei umedă, lucioasă și cremoasă și aromele fructate, este potențată de gustul memorabil și puternic al vinului roșu numit Fetească Neagră.


Riesling de Rhin: prospețime

Camembert: delicatețe

Riesling de Rhin și Camembert: împlinire






No comments:

Post a Comment