Monday, October 3, 2022

Brânzeturi cum se cuVin #45 cu Domeniile Sâmburești

 


        La ediția nr. 45 a Brânzeturi cum se cuVin, un eveniment organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și de DictionarCulinar.ro, ne-am reîntâlnit cu una dintre cramele mele preferate, Domeniile Sâmburești, care a jucat un rol important de-a lungul secolelor nu doar în economia țării, cât și pe scena politică a acesteia din urmă, cu o istorie fascinantă care ne poartă de la o eră la alta încă din secolul al XVI-lea. După o pauză de câteva luni, gazdă ne-a fost iarăși primitorul restaurant Ribs House, unde am fost întâmpinați cu aceeași răbdare și cu preparate delicioase pe care vă invit să le descoperitți din meniul lor: 


                      Șnițel de pui cu cartofi 


Crama


   Pe Dealul Sâmburu sălășluiește o podgorie cu o primă atestare în 1562, ce apare în ceasloavele bisericești încă de pe vremea lui Mihai Viteazul,  când mâna dreaptă a acestuia, vestitul boier și logofăt Theodosie Rudeanu, este înnobilat cu aceste pământuri rodnice pe care se găseau prețioșii struguri. Podgoria își continuă periplul regal de-a lungul secolelor, căci vinul se scurge în pahare sub stăpânirea unui mare vistiernic al lui Matei Basarab, a familiei Brâncovenilor pentru ca în 1800 să reprezinte o parte a moștenirii lui Vintilă Brătianu.

     
                Foto: www.blog.desprevin.ro

  În anul 1906, are loc relansarea Sâmbureștiului, căci Brătianu, dorind să înnobileze arta cultivării viței de vie în spațiul românesc, caută îndrumare acolo unde obârșia nobilă a vinurilor reprezintă întâia lor carte de vizită, reușind, cu ajutorul consultantului francez August Joseph Ville, să planteze și să înlesnească aclimatizarea unor soiuri de origine franceză precum Merlot și Cabernet pe relieful sinuos al moșiei sale de pe Dealul Sâmburu. Această cooperare și implicare se dovedește atât de fructuoasă, încât douăzeci de ani mai târziu, în 1926, Cabernet Sauvignon-ul cultivat aici iese triumfător în urma unei expoziții de la Paris.


                    Foto: www.protv.ro

    Pe de altă parte, Ville îndrăgește atât de tare glia românească, încât se căsătorește cu Smaranda Sandu, conducând, pe această cale, la apariția cunoscutei familii de horticultori și agricultori Sandu-Ville. Odată cu venirea comuniştilor la putere, crama Domeniile Sâmbureşti îi furnizează lui Gheorghe Gheorghiu-Dej principala monedă de mulțumire a rușilor și anume, Cabernet-ul de Sâmbureşti. Se zvonește că plecarea rușilor din țară a fost unsă cu vin de Sâmbureşti, însă la fel de binecunoscută este și povestea premierului Republicii Chineze care s-a arătat convins în 1966 de sfaturile Anei Aslan de a servi cel puțin două pahare de vin pe zi. Dacă veți vrea să descoperiți acest vin, trebuie să știți că există trei forme diferite de Cabernet în România: de Sâmbureşti, de Miniş și de Dealu Mare, iar crama se bucură de colaborarea vinificatorului Manuel Nica și de investițiile în valoare de 15 milioane de euro din anul 2005 ale lui Jean Valvis, care a pus Domeniile Sâmbureşti pe harta sponsorizărilor frecvente și a relației strânse de cooperare cu Universitatea din Craiova. Însoritele coline adăpostesc acum atât Vitipomicola Sâmburești, cât și Vinarte. 


       Foto: www.proudtoberomanian.ro


Vinurile


   Sauvignon Blanc (12,5% vol. alc.), un vin de Lume Nouă, lucrat în inox, ce își trage rădăcinile din regiunea Bordeaux, lucru semnalat și prin tipul de sticlă alungită, înaltă, cu umeri, este unul dintre părinții Cabernet Sauvignon-ului, fiind, totodată, și unul dintre cele mai vechi vinuri. Îmbătându-ne cu două tipuri de experiențe olfactive, care se descoperă cu răbdare înainte de agitare, iar apoi ne înlănțuiesc într-un vârtej senzorial post agitare, acest vin versatil și strălucitor își revarsă blondele-i valuri, răspândind un parfum de flori de iasomie, de agrișe, de soc, de litieră de pisică, de citrice, de frunze de tomate, pentru ca apoi să ne călăuzească spre un gust ierbos și fructat, de citrice, de cireșe albe și de gutui. 


                        Foto: Gabi Rădoi

 Cu o aciditate medie, cu un post gust de 5-6 caudali și prin culoarea sa limpede ce amintește de chihlimbar, de miere și de galbenul palid al spicelor de grâu, acest vin poate fi asociat brânzeturilor proaspete precum Camembert și Brie, felurilor de mâncare pe bază de pește, însă și deserturilor cu nucă și dovleac. Apărută după zbuciumul Revoluției Franceze și odată cu Republica Franceză, brânza Camembert, considerată un simbol al Franței, a fost produsă după instrucțiunile unui preot din regiunea Brie pentru soția unui fermier din Normandia. Această brânză suavă, fină, cu o textură moale, catifelată, din lapte de vacă, se pierde printre faldurile vinului auriu, temperându-i aciditatea și surprinzându-l cu aroma dulceagă ce persistă, de ciuperci și de nuci prin spargerea crustei.


    Considerat un rege al vinurilor albe, culoarea galben-aurie a Chardonnay-ului (12,5% vol. alc.) de Sâmbureşti îți poartă gândurile către capete încoronate și săli de bal înțesate de nobili, căci acest vin vesel și nobil, dintr-un soi cules târziu, despre care se spune că înțelege femeile, se prăvăleşte catifelat și tandru, debordând de voioșie și de noblețe prin aromele de livadă în floare, de grapefruit, de mere verzi, de fân uscat încremenit în nuanțe florale, ce se continuă cu gustul gingaș și untos de vanilie și de migdale. În Burgundia i se spune "Alb de Burgundia", purtător al unui nume care derivă din latinescul "cardonnacum" și semnifică "pământul lui Cardus" ori "pământul cu ciulini", distingându-se prin delicatețea sa. În urma efectului retronazal, când vinul este ținut prizonier între cerul gurii și limbă, miresmelor le este îngăduit să urce spre nas, revelând o persistență de aproximativ 4-5 caudali.

                          Foto: Daniel Botea

   Un vin de terroir foarte promovat, originar din Burgundia, unde este considerat un soi puțin aromat, ce se pretează la învechire la baric și care capătă felurite nuanțe în funcție de tipul de climă: sub auspiciile unei clime calde, se leagănă pe arome exotice de pepene și papaya, pe când o climă rece îl îmbibă în pulsații de limetă, grapefruit, mere verzi și citrice. Sticla în care este păstrat și comercializat acest soi nu are umeri, fiind o sticlă de Burgundia, de tip Schlegel, lunguiață. În general, sticlele albastre de tip Schlegel sunt folosite pentru păstrarea vinului dulce, în vreme ce verdele este specific vinurilor seci. Toate sticlele din gama Domeniile Sâmbureşti prezintă o adâncitură pe fundul sticlei pentru acumularea depunerilor.

Știați că ...? 

🍷Cu cât strugurele este mai copt, cu atât aroma este mai intensă.
🍷Cu cât vinul este mai apropiat de consistența apei, corpul acestuia se înclină spre mic.  Însă, dacă densitatea lichidului este mai aproape de cea a laptelui, corpul vinului este considerat a fi unul mare.
🍷Denumirile înscrise pe sticlele de vin pot fi următoarele:

DOC - denumire de origine controlată 
CMD - cules la maturitate deplină 
CT - cules târziu 
CIB - cules la înnobilarea boabelor (boabe cu mucegai nobil)

    Brânza Havarti îl întregește prin aromele sale untoase, textura cremoasă, mirosul proaspăt de fân și corpul semi-moale și suplu. Această brânză, produsă din lapte de vacă pasteurizat, nu prezintă crustă, însă dispune de găuri de fermentație și de o persistență aromatică lungă. A apărut în fabrica lui Hanne Nielsen din regiunea Havarthigaard în Øverød, Danemarca, de unde își primește și numele în 1852. 



      Roze-ul de Sâmbureşti (14% vol. alc.) un vin născut din una dintre cele opt zone viticole principale ale României (Podișul Transilvaniei, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Satu Mare, Maramureș, zona Crişurilor, Terasele Dunării și Nisipurile) printr-un cupaj între Cabernet și Merlot, tresare zglobiu în pahare prin culoarea sa ca de somon spre foiță de ceapă, trădându-și tinerețea și straturile aromatice prin revelarea aromelor fructate în partea superioară a sticlei și a celor florale ce se ascund în partea inferioară. Acest vin dispune de o aciditate mai ridicată decât cel anterior, dezvăluind un corp mai dulce (>3g zahăr) și mai amărui; se consumă, de regulă, în primul an de producție, contactul dintre pieliță și pulpă realizându-se timp de câteva ore, căci în pieliță se află taninii și aromele. Dacă culoarea sa se îndreaptă către un roz ce dă în portocaliu ori chiar galben, acest lucru indică faptul că vinul se află în ultima perioadă de viață. Este un vin zglobiu, ce îți râde în pahar, alăturându-se mâncărurilor picante, fructelor de mare și brânzeturilor ușoare. Debutând cu o explozie de arome de fructe de pădure, de fragi, de cireșe și de coacăze, fără depuneri, este, la rândul său, o denumire de origine controlată (DOC), cu indicație geografică precisă  (strugurii pot fi achiziționați și din zonele limitrofe), un vin varietal (dintr-un soi specific), ce garantează puritatea de soi și care se dovedește propice întâlnirilor romantice și seratelor elegante, precum și mâncărurilor picante și brânzeturilor ușoare.  Cașcavalul Sofia asociat acestui vin nu acoperă gustul pregnant și aromat al vinului rose, căci aroma sa este una fină, cu un gust ușor sărat, neprezentând găuri de fermentație. Originea sa este disputată de către italieni (de aici și înrudirea cu mozzarella și cu caciocavalo), însă se spune că termenul de "cașcaval" ar fi rezultat din "caș", un cuvânt cu rădăcini aromâne. Atunci când acesta este rupt, se desface în fire (pasta filata).


   Feteasca Neagră (14,5% vol. alc.) un vin corpolent, de o complexitate și intensitate a aromelor fără seamăn, ce ți se topește în gură și îți animă papilele gustative zvârcolindu-se poznaș pe nuanțe de prună uscată, de cireașă neagră, de ciocolată amăruie, cu zvâcniri de vanilie, de lemn de stejar și un gust exotic de cuișoare, se aprinde în pahare într-un șuvoi purpuriu, rotund, ce trădează o personalitate puternică. Cunoscut în popor și sub denumiri precum "Coada rândunicii", "Poama fetei neagră" ori "Păsărească neagră" și fiind un soi greu de vinificat, își descoperă strămoșii în vița sălbatică de pădure, pe care dacii o cultivau în teritoriul cuprins între Nistru și Carpați. Feteasca Neagră este un vin păstrat și comercializat în sticle cu umeri, sticle de Bordeaux, ideale pentru vinurile cu viață lungă ce lasă depuneri. Însă nu vă faceți griji, depunerile nu se vor năpusti în pahar, căci, dat fiind nivelul ridicat de concentrație, acestea nu părăsesc sticla. Bucurându-se de o persistență aromatică medie, este însoțitorul optim al mâncărurilor tradiționale românești, în speță ale celor ce au în componență carne de porc. De fapt, este un vin atât de versatil, încât poate fi asociat cu o gamă largă de mâncăruri.


                          Foto: Daniel Botea 

   Emmentaler, o brânză originară din Valea Emmental din Elveția, completează în mod optim acest vin, prin gustul ei acid, fructat, dulceag-acrișor, de nucă, prin mirosul de ciuperci și de drojdie și prin culoarea uniformă, întreruptă de găurile de fermentație ca rezultat al acțiunii acidului propionic, ceea ce o fac un tip de brânză greu de obținut. În procesul de fabricație al acesteia sunt necesare două tipuri de acizi: acidul butiric - cel care îi conferă un gust untos - și acidul propionic. Acesta din urmă este cel ce degajează CO2 în vederea obținerii găurilor specifice acestui tip de brânză. Originară din Valea Emmental din Elveția, brânza Emmentaler are nevoie de o floră specifică, în care să se regăsească ierburi din care se poate obține apoi acidul propionic. De asemenea, prin  gustul ei dulceag-acrișor și fructat și prin mirosul de ciuperci, acest tip de brânză se întrepătrunde într-un mod uniform, într-o asociere psihologică, nicidecum complementară, cu maiestuozitatea vinului Fetească Neagră, aceasta fiind și combinația mea preferată.



Știați că...?

🍷Toate vinurile prezentate sunt păstrate în sticle cu dopuri de plută, căci acestea îi permit aerului să pătrundă în sticlă. Pentru a evita pătrunderea unei cantități de oxigen ce ar putea interfera cu procesul de învechire al vinului și ar conduce la oxidarea acestuia din urmă, se recomandă ca sticlele de vin să fie păstrate orizontal.
🍷Există mai multe tipuri de maturitate a boabelor de struguri?
  - maturitatea fiziologică a plantei (strugurii sunt capabili să genereze fenol);
  - maturitatea deplină (bobul a atins diametrul maxim);
  - supramaturare sau cules târziu (când bobul a trecut de maturitate deplină);
   - maturitate tehnologică  (aleasă de vinificator);
🍷 Mirosul de tămâios este dat de aromele terpenice (Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin).

  Iată mai jos și un preparat care merge de minune cu Feteasca Neagră:



  Următorul vin degustat, un Merlot (14% vol. alc.) menit să seducă prin atingerea catifelată, cu șarmul conferit de gustul de scorțișoară, de ciocolată, de dulceață de cireșe cu miros de fum ce ne poartă pe brațele copilăriei, răsare îndrăzneț în pahare cu arome de cireșe negre, de zmeură, de fructe negre și roșii,  de vișine,  de prune și uimește prin prezența indubitabilă a taninilor. Este cel mai răspândit soi de struguri roșii,  care a fost introdus de către August Joseph Ville împreună cu Muscatul Ottonel și care se coace cu două săptămâni mai devreme decât Cabernetul; ușor de vinificat, acest soi acumulează mai mult zahăr dacă vremea se menține caldă. Pentru a compensa lipsa de aciditate, strugurii se culeg înainte de maturitatea deplină.  
  Întrucât unui vin cu personalitate i se potrivește un tip de brânză cu o structură deosebită, Grana Padano, cu textura ei granulată și gustul fin,  dulceag, de alune și nuci, nu numai că reprezenta un produs nelipsit atât din cămările nobilimii, cât și de pe mesele țărănimii, însă stinge avântul Merlotului cu un curaj uimitor. 


Fetească Neagră: neastâmpăr
Emmentaler: plenitudine
Fetească Neagră și Emmentaler: bucurie

Friday, July 29, 2022

Lavanda Fest ajunge la Craiova

 

            Festivalul producătorilor de lavandă și al artizanilor români poposește în fiecare an într-un oraș al României. Anul acesta este rândul capitalei Olteniei să fie împânzită de mireasma irezistibilă și atât de îndrăgită a lavandei. Dacă până acum câțiva ani suspinam la vederea fotografiilor cu câmpuri nesfârșite de lavandă din Provence, din ce în ce mai mulți producători români și-au îndreptat atenția în ultimii ani către această plantă care, dincolo de mirosul amețitor de proaspăt și de frumusețea culorii liliachii a florilor, aduce o mulțime de beneficii sănătății tale și căminului tău. 

                           Sursa: www.libertatea.ro

        

       Lavanda - utilizări și beneficii

           

▪️ Ca odorizant pentru cameră și pentru haine:

    -  așază florile într-o vază fără apă și lasă-le să se usuce;

  - pune florile uscate într-un borcănel, acoperă-l cu o bucățică de voal și leagă-l cu o panglică. Când vei scutura borcănelul, aroma se va răspândi în întreaga încăpere;

     - pune florile uscate într-un săculeț și agață-l în șifonier;

▪️ Lavanda ține moliile la distanță: un săculeț sau mai multe de lavandă agățate în șifonier îndepărtează aceste insecte.

▪️ Are proprietăți cicatrizante, calmante, antiseptice, diuretice și normalizează funcția cardiacă (uleiul de lavandă ajută la scăderea tensiunii).

▪️ Reduce manifestările stresului și este recomandată împotriva stărilor de nervozitate, depresiei și a durerilor de cap. 

▪️ Este un bun remediu pentru cei ce suferă de insomnie. Ajută sistemul nervos și mușchii să se relaxeze și favorizează apariția somnului. Recomandabil în astfel de situații este uleiul de lavandă. 

▪️ Lavanda poate fi utilizată pentru eliminarea senzației de balonare, ca adjuvant în cadrul procesului de digestie și stimulează secreția biliară. 

▪️ Ameliorează durerile menstruale și musculare. Masează locul afectat cu un strop de ulei de lavandă sau adaugă-l în crema pe care o aplici. 

▪️ Este un bun remediu pentru problemele pielii și ale scalpului. 

▪️ Siropul de lavandă ajută la stabilizarea glicemiei.

                 Sursa: www.springfarma.com

    Când?

🗓 29-31 iulie 2022, 10:00-20:00


Unde?

📌 Piața Mihai Viteazul, Craiova


Ce găsești?

• cosmetice naturale avizate

• înghețată și limonadă de lavandă 

• macarons, cafea cu lavandă și alte delicatese

• aranjamente florale, flori și plante aromatice în ghiveci

• accesorii, haine

• jucării handmade

• decorațiuni 

• ateliere de olărit, pictură, imprimare 3D etc.

• spectacole de magie, muzică live


De unde?

Timișoara, Iași, Constanța, Brăila, Galați, Giurgiu,  Brașov, Vrancea, Bacău etc.



Monday, June 27, 2022

Curiozități despre vinuri

 

 
           Photo credit: www.foodandwine.com 

Știați că...?

- se spune că vinul spumant sau șampania a fost inventată de Don Perignon? Prima atestare documentară a vinului spumant a fost în spațiul francez în 1530, iar primele documente scrise despre producerea vinului spumant au apărut la englezi în 1662? Un om de afaceri, inventator, proprietar al unei fabrici de sticlărie a prezentat la curtea regelui, în fața suveranului, ce se întâmplă cu vinul. Englezii importau vinul din regiunea Champagne din Franța în butoaie, iar în Anglia vinul era pus în sticle. Clima fiind mai rece în Champagne, vinul nu reușea să ducă procesul de fermentare până la capăt în absența acțiunii levurilor, mai ales dacă era trimis către țara insulară în anotimpul rece. În Anglia, fiind o climă mai blândă, levurile reveneau la viață și porneau a doua fermentație, ceea ce avea drept rezultat un vin acidulat, căruia englezii îi adăugau zahăr și melasă.


  Photo credit: www.matildamarseillaise.com

- Don Perignon a făcut eforturi serioase pentru a scoate bulele din vinul spumant? Sticlele folosite de francezi explodau deoarece nu făceau față presiunii, fiind făurite la foc de lemne, în vreme ce sticlele englezilor s-au dovedit a fi mai rezistente, produse fiind la foc de cărbune.


         Photo credit: www.eatingwell.com

- Englezii foloseau cărbunele pentru producerea sticlei fiindcă aveau interdicție la folosirea stejarului. Acesta din urmă era utilizat pentru construirea navelor.

- În 2015, regiunea Champagne și metoda Champegnoise au fost înregistrate în Patrimoniul UNESCO, astfel că niciunei crame nu îi mai este permis să folosească termenul de „șampanie”. Există, totuși, câteva crame mici în California care au dreptul să folosească „șampanie” în combinație cu numele regiunii: „șampanie de California”, pentru că ei produceau șampania încă de la 1860.


             Photo credit: www.winefolly.com

- Metoda tradițională/ Champegnoise/ Cap Classique (în Africa de Sud): se pleacă de la vinul-bază (după prima fermentație și filtrare), apoi se poate realiza un cupaj pentru producerea vinului spumant sau păstra un singur soi, în funcție de dorința vinificatorului. Apoi urmează însămânțarea cu drojdie, cu levuri pentru a doua fermentație. Vinul este pus în sticle, alături de care se adaugă un lichid de tiraj (amestec de zahăr și drojdie) pentru pornirea celei de-a doua fermentații, astfel încât vol. alc. al vinului spumant să fie cu 1- 1,7 grade peste cel de bază. După ce are loc fermentația la sticlă, sticlele sunt puse pe giropaleți (cutii care rotesc sticlele pentru ca acestea să fie așezate cu gâtul în jos). Drojdiile strânse în gâtul sticlei sunt răcite  și scoase, apoi lichidul din sticlă este completat cu lichid de expediție și se închide. 


             Photo credit: www.pinterest.co.uk

- Într-un pahar de vin spumant se găsesc aproximativ 2 milioane de bule, care ne ajută să simțim aroma vinului prin ridicarea la suprafață?

- Vinul spumant nu se rotește în pahare?

- Cu cât bulele dintr-un vin spumant sunt mai fine, cu atât vinul are o calitate mai ridicată?

- Vinurile produse din hibrizi interspecifici nu sunt permise spre vânzare? 

- Cele cinci dimensiuni ale vinului sunt: dulceața, aciditatea (coloana vertebrală a vinului), taninul (vinul rosé și alb este mai astringent), alcoolul și corpul (modul în care apasă limba la contactul cu aceasta)? 


             Photo credit: www.pinterest.es

- O altă metodă de producere a vinului spumant este metoda Charmat sau metoda Marinotti? Cel care a inventat-o a fost italianul Federico Martinotti, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, cu toate că francezul Eugene Charmat a fost cel ce a brevetat-o în 1910, atunci când i-a și dat numele său. Această metodă are un cost de producție mai mic și implică organizarea celei de-a doua fermentații în rezervor, la 5 atmosfere. Apoi, vinul este filtrat, se adaugă lichidul de expediție și se îmbuteliază. Un cunoscut vin spumant obținut prin această metodă este Prosecco.

  Photo credit: ambrosiniwineandspirits.com

- A treia metodă de obținere a vinului spumant este metoda transferului, folosită îndeosebi în Australia și în SUA, în cadrul căreia vinul este cupajat, pus în sticle, acolo unde sunt create bulele, decantat în rezervor, drojdiile sunt filtrate, iar vinul este îmbuteliat.


      Photo credit: www.winefolly.com 

- Cea de-a patra metodă este metoda ancestrală, apărută în anul 1530, când vinul s-a oprit din fermentație din pricina temperaturii scăzute și a continuat odată cu creșterea temperaturii. 


   Photo credit: www.mariannaheacock.com

- Cea de-a cincea metodă de obținere a vinului spumant este metoda continuă sau metoda rusească, ce presupune punerea vinului bază în rezervor și adăugarea treptată a levurilor. 

Noaptea de Sânziene cu Crama Rădăcini la Brânzeturi cum se cuVin #44

 


       „Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopții, se deschid cerurile. Nu prea înteleg cum s-ar putea deschide, dar așa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care știu cum să le privească...” (Mircea Eliade, „Noaptea de Sânziene”). Sau pentru cei care știu cum să le savureze, cum să folosească licoarea zeilor, vinul, pentru a spori caracterul magic al acestui vis al unei nopți de vară. Al miezului de vară, când rodul se răsfrânge peste răcoarea nopții, iar Sânzienele, duhuri ale pădurilor și ale câmpurilor, se prind într-o horă amețitoare. 

   Într-o astfel de noapte cu caracter miraculos, cu o energie tainică și electrizantă, nu putea să ni se prăvălească în pahare decât un vin remarcabil, la care ne va rămâne gândul multă vreme de acum încolo, fiindcă vinurile Rădăcini Wines reprezintă definiția extazului bahic. Aș putea spune chiar că creează dependență. Nouă ne-au antrenat și ne-au cucerit toate simțurile, dezvăluindu-și personalitatea delicată cu fiecare adulmecare, cu fiecare mângâiere a papilelor gustative, transformând clasicul prilej de întâlnire Brânzeturi cum se cuVin #44, organizat de către Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro, într-o descoperire fermecătoare. Gazdă ne-a fost Crina Scorțanu, directorul național de vânzări de la Crama Rădăcini, la Trattoria Il Calcio Craiova, o clădire cu adevărat deosebită, în care noblețea transpare din fiecare colțișor și care m-a cucerit și de această dată cu Misto di funghi ripieni: 


                 Photo credit: Daniel Botea


Crama Rădăcini


                Photo credit: www.diez.md

   Crama Rădăcini, înființată în anul 2011 pe teritoriul Republicii Moldova, cu capital privat, are un areal de recoltare în cele mai cunoscute trei zone de pe întinderea acestei țări:

- Codru, o regiune cu relief fragmentat de văi și râuri mici, care, prin prezența pădurilor de stejar și de tei pe o suprafață de 25% din teritoriu, influențează nu doar microclimatul din acest areal, ci mai ales personalitatea vinurilor obținute din struguri albi;

- Ștefan Vodă, o regiune situată la altitudine joasă, pătrunsă de influența Mării Negre; aici, soiurile albe autohtone precum Feteasca Regală, Feteasca Albă, dar și soiul francez Pinot Grigio/ Gris cresc laolaltă cu soiuri precum Feteasca Neargă și Cabernet Sauvignon;

- Valul lui Traian, o regiune vitivinicolă delimitată pentru producerea vinului  cu IGP (Indicație Geografică Protejată), situată în sudul țării și care cuprinde trei subregiuni: Terasele Prutului, Câmpia Bugeacului și Codrii Tigheciului; de aici provine și cel mai bun vin roșu al Cramei Rădăcini, cu taninuri coapte catifelate. Ghiciți care este acela?


             Photo credit: www.radacini.md

    Producător important de vinuri obișnuite și spumante pe metodă tradițională sau Champegnoise (fermentare în sticlă), dar și prin metoda Charmat (fermentare în tanc), Crama Rădăcini combină soiurile autohtone din Republica Moldova cu soiuri indigene într-o manieră inovativă, împletind elemente ce se regăsesc în Lumea Veche cu aspecte pe care le vom întâlni în Lumea Nouă și reușind, astfel, să își livreze produsele în peste 20 țări, însă și să obțină medalii semnificative la concursuri internaționale. În 2020, Crama Rădăcini, al cărei motto este „calitate și excelență”, a primit titlul de cea mai bună vinărie din Republica Moldova, iar de curând a fost premiată cu două medalii de aur la Bruxelles pentru un vin alb și unul roșu.


Vinurile


    Pentru a potoli toropeala miezului de vară dogoritor, primul vin degustat, Métier Rosé, creat prin metoda tradițională, mi-a destăinuit nerăbdător încă de la prima sorbitură de ce vinurile spumante sunt atât de îndrăgite și reprezintă compania ideală în orice moment al zilei. O explozie de prospețime și de arome, Métier Rosé te va ademeni pe cele mai nebănuite cărări cu buchetul său delicat de fructe de pădure roșii și de citrice, în care vei descoperi înfrățirea a două soiuri binecunoscute ce s-au unit într-o simbioză memorabilă: Pinot Grigio (55%) și Sauvignon Blanc (45%). Gustul său fraged și elegant este rezultatul fermentării secundare și a maturării în sticlă cel puțin nouă luni, transformându-l într-un spumant cu o corpolență medie și o aciditate uluitor de echilibrată. Personalitatea pasională a acestui vin cu note subtile de mentol și cu 12% vol. alc., ale cărui bule ți se topesc pe limbă, îl face companionul perfect pentru a fi servit ca aperitiv la lumina tandră a unui apus sau alături de preparate rafinate pe bază de pește, piept de rață sau creveți sote, dar și la desert cu preparate delicate precum mousse de ciocolată, tarte cu fructe roșii și, desigur brânzeturi la fel de fine, însă cu o personalitate impunătoare precum Camembert, la o temperatură ideală de servire de 6-8°C.

   Textura moale și catifelată a brânzei Camembert alunecă cu ușurință printre întretăierile de arome ale vinului spumant, îmbogățindu-i buchetul de arome cu nuanța dulceagă, de ciuperci, ce persistă după spargerea crustei. Născută odată cu Republica Franceză, după tumultul iscat de Revoluția Franceză, acest simbol al Franței, brânza Camembert, a luat întâia oară formă sub îndrumarea unui preot din regiunea Brie și din mâinile iscusite ale Mariei Harel, soția unui fermier din Normandia. Cu un miros mai puțin intens la început, brânza cu mucegai alb Camembert diversifică experiența olfactivă pe măsură ce procesul de maturare capătă contur, încântând papilele gustative cu textura cremoasă ce pare că se topește și se disipă prin pereții cavității bucale. Poate fi servită la temperatura camerei pentru a te bucura de întregul buchet de arome, cu felii de baghetă proaspătă, crocantă sau cu fructe precum pere, mere și struguri albi.



Știați că...?

- vinurile spumante se deschid răsucind coșulețul care îmbracă dopul de șase ori în sensul invers acelor de ceasornic? Sticla se va ține înclinată la 30 de grade, dopul și coșuletul se vor ține nemișcate, iar apoi se va răsuci partea inferioară a sticlei până ce dopul va scoate zgomotul inconfundabil ce trădează deschiderea sticlei.


Mai multe curiozități despre vinuri puteți afla aici. 


     Cel de-al doilea vin degustat, Merlot Rosé sec, este un vin seducător și revitalizant, cu o personalitate echilibrată și o delicatețe pe care o poți intui încă de la vederea veșmântului elegant ce îl îmbracă. Produs 100% din soiul de struguri Merlot cules foarte devreme și lucrat pe stil de lume nouă, în inox, cu un dop cu filet, vinul Merlot Rosé prezintă o limpiditate perfectă, fără suspensii, fermecând privirea prin culoarea sa palidă de tinerețe. Este un vin sprințar, cu 13,5% vol. alc. care ți se furișează pe nesimțite înlăuntru, seducându-te cu un buchet complet, dominat de arome de fructe roșii, de zmeură, fructe confiate, însă și de vanilie, de piersică și de citrice. Servit la o temperatură de 12°C, vinul prezintă un echilibru desăvârșit de aciditate și alcool, putând fi asociat preparatelor din orez, salatelor și brânzeturilor cu personalitate, spectaculoase, așa cum este British Cheddar. 


   Cheddarul untos, care a prins formă întâia oară în regiunea Somerset, în secolul al XVI-lea, din mâinile lui Joseph Harding, pare că se contopește cu Merlot Rosé-ul sec, îmbogățindu-l pe acesta din urmă cu tente pulsatile de alună, de nucă și răspândind  tușe de piersici, de căpșună și de pepene, dar îmbrățișând, totodată, o textură fermă, fărâmicioasă, susținută de aroma ușor înțepătoare.

     Călătoria bahică ne-a purtat pe unduirile vioaie ale vinului alb sec Fiori Viorica, obținut din aducerea laolaltă a hibridului francez Zabel 13-666 și a soiului italian Muscat Aleatico, un soi extrem de aromat. Fiori Viorica (13% vol. alc.) nu este un vin oarecare, este un soi care a reprezentat cartea de vizită a vinurilor moldovenești preț de multă vreme, nu este un vin banal, este un vin ce nu te va lăsa să îl dai uitării. Creat cu dragoste și pasiune pentru soiurile autohtone, Fiori Viorica te surprinde cu tresăriri florale de flori de tei, de trandafiri, cu o energie dulceagă ce trădează prezența aromelor de gem de gutui, de flori de câmp, de flori de salcâm, caise, pere, pepene galben și de citrice. Un vin mai acid și mai dulce, cu un gust echilibrat și aromios care se împletește cu un postgust fructat și cu note ușoare de miere, ce te va determina să îl savurezi cu ochii larg închiși, visând la aromele copilăriei. Fiori Viorica se transformă pe nesimțite într-o licoare limpede, fără defecte, crocantă și prietenoasă, care, servită la o temperatură de 10°C, poate fi alegerea excelentă pentru preparatele ușoare din carne de pui, însă și pentru brânzeturi precum Emmentaler. 

    Acest tip de brânză greu de obținut se contopește cu vinul alb sec prin gustul dulceag-acrișor, ușor fructat, cu tușe de nucă și prin mirosul pronunțat de ciuperci și de drojdie. Originară din valea Emmental din Elveția, brânza Emmentaler reclamă acțiunea a două tipuri de bacterii, și anume: bacteriile propionice, ce necesită prezența unor ierburi specifice din a căror acțiune rezultă CO2-ul în vederea obținerii  găurilor specifice acestui tip de brânză, dar și bacterii butirice, care îi conferă gustul untos și postgustul mediu.

     Cel de-al patrulea vin degustat, considerat pe drept cuvânt regele vinurilor, Vintage Cabernet Sauvignon, și-a făcut apariția într-o sticlă neagră, elegantă, care transformă experiența degustării într-o anticipare nerăbdătoare a licorii rubinii atât de apreciată. Gustul său amplu, echilibrat și structurat se stratifică într-un buchet intens și pătrunzător, intruziv, ce trădează complexitatea aromelor:  cireșe amare, pământ, coacăze, lemn, cafea și ciocolată. Cu 13% vol. alc. și servit la o temperatură de 16-18°C, Vintage Cabernet Sauvignon poate fi asociat cu succes cărnii roșii, deserturilor cu ciocolată, însă și brânzeturilor remarcabile precum Grana Padano cu ale sale cristale de fericire, un tip de brânză care face parte din colecția D'Excepție de la Delaco și a cărei rețetă de preparare datează din secolul al XII-lea. Grana Padano se strecura atât pe mesele îmbelșugate ale nobilimii, cât și pe farfuriile sărăcăcioase ale celor mai puțin norocoși, era și este îndrăgită pentru gustul său fin și dulceag, ușor sărat, precum și pentru aroma suavă de alune și de nuci care ți se sparg pe cerul gurii într-o avalanșă de puncte de fericire, după cum sunt numite acele granule care dau gustul cunoscut sub numele de „Umami”.


     Nu puteam încheia altfel seara decât cu un alt vin spumant de excepție, Spumant Rose Dulce, un vin senzual, care te îmbie la visare și se așterne ca o picătură de rouă pe gâtlejurile încinse de atâta vorbă. Un vin modern, cu un buchet atrăgător și note generoase de fructe proaspete, de zmeură, de frăguță, de coacăze verzi și o culoare trandafirie amețitoare, Spumant Rose Dulce se răstoarnă în pahare într-o ploaie de perle fine și persistente, răcoritoare și dezvăluie o aciditate plăcută, care compensează dulceața. Cu 12% vol. alc., acest vin poate fi servit ca aperitiv la o temperatură de 4°C sau cu brânzeturi cu personalitate puternică precum Gorgonzola. 

    Gorgonzola este cea mai celebră brânză cu mucegai albastru din Italia, fabricată întâia oară în localitatea Gorgonzola din Provincia Milano, de unde și-a căpătat și numele. Produsă din lapte de vacă, cheag, sare și o cultură aparte de mucegai, Gorgonzola este tipul de brânză pe care nu îl poți uita grație mirosului ușor recognoscibil. Textura ei cremoasă și umedă se completează nemaipomenit cu gustul ei intens, puternic și picant și cu aroma fructată.


Fiori Viorica: prospețime

Emmentaler: capriciu

Fiori Viorica și Emmentaler: plenitudine


Monday, April 18, 2022

Vinuri Premium de la Crama Budureasca la Brânzeturi cum se cuVin #42

 


   Vinul și brânzeturile de calitate au reprezentat încă o dată un prilej propice de revedere la Brânzeturi cum se cuVin #42, eveniment organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro într-un loc de o eleganță aparte, în care timpul pare să fi încremenit în loc cu două secole în urmă, de unde nu ai mai pleca. Pe lângă preparatele delicioase și personalul care pare că ți-a ghicit dorința înainte de a o fi exprimat, Trattoria Il Calcio reușește să creeze un climat de intimitate și de discreție pe care îmi vine greu să cred că îl veți descoperi în altă parte. Despre acest loc încărcat de istorie, despre calești și povești cu nobili, despre elemente originale de acum două secole păstrate în urma restaurării, vă voi povesti mai pe larg într-un articol viitor.


    Vinul este una dintre cele mai versatile licori, adăstând în pahare ca un miraj răcoritor într-o zi de vară toropitoare și și revărsându-se generos în cupele ce însoțesc chipuri zgribulite de frig. În mâncăruri, potolind setea unui gâtlej uscat, ocrotind trupul cu căldura sa, alături de aperitive, de preparate ușoare, dar și de mese îmbelșugate, vinul a fost un fidel companion al oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Cu primele sale urme atestate pe teritoriul de astăzi al Georgiei încă din anul 6000 î. Hr., această băutură maleabilă a poposit în arealul balcanic abia în anul 4500 î.Hr., cucerindu-i pe greci, pe traci și pe romani. Practic, despre apariția vinului în acest teritoriu am putea spune că reprezintă, totodată, și rădăcinile preparării vinului pe plaiuri românești. 


                Sursa: www.researchgate.net


Crama Budureasca


De contactul cu această istorie străveche se bucură și colinele însorite ale viilor Budureasca parte a celebrei regiuni viti-vinicole Dealu Mare situate în Subcarpați, un loc cu o tradiție extrem de bogată în vinificație încă din vremea dacilor sau chiar a strămoșilor acestora, vechii traci. Ca să vedeți că nu vorbesc prostii, vă mai spun că o sumedenie de termeni de origine dacică sunt folosiți și acum în domeniul cultivării viței de vie, cum ar fi „butoi”, „cârcel”, „strugure” etc., fapt ce reprezintă o mărturie vie a aportului deosebit pe care moștenirea acestor strămoși îl are în arta vinului. Faima acestor tărâmuri a pătruns dincolo de granițele vechilor așezări, fapt ce l-ar fi determinat pe Burebista, sfătuit de preotul Deceneu, să taie vița-de-vie cu care ar fi dispărut și tentația. Mai mult decât atât, însuși Homer descrie în textele sale cum războinicii vechi au trecut granițele Traciei în căutarea mult vestitelor plante bahice. 


            Sursa: www.crameromania.ro

Întinzându-se pe o suprafață de 275 ha, ce cuprinde 250 ha de plante tinere și 25 ha de viță veche care pornesc de la 175 m altitudine și se avântă curajos până la 400 m, podgoria Budureasca se bucură de toate condițiile care promit o coacere desăvârșită a strugurilor și o calitate de înaltă clasă a vinurilor.  În primul rând, poziționarea sudică a acesteia, solurile extrem de bogate (cernoziomuri și calcar), dar și relieful propice, în care dealurile însorite alternează cu văile largi și line, le asigură plantelor de viță-de-vie o perioadă lungă de strălucire a soarelui, lucru esențial pentru o maturitate deplină a boabelor de struguri. De asemenea, vecinătatea râurilor Teleajen și Buzău, climatul temperat-continental, în care plantele sunt mângâiate de aerul cald venit dinspre zona mediteraneană, însă și poziționarea deloc întâmplătoare pe aceeași paralelă cu celebrele regiuni viticole franțuzești Bordeaux și Burgundia, supranumită „Paralela vinului”, întregesc tabloul propice al unei rețete excelente de obținere a unor vinuri greu de uitat.


        Sursa: www.supervinuri.agrointel.ro

Crama dispune de un tip de construcție avangardist, fiind îngropată pe trei laturi, în special pentru a asigura un control termic ideal al vinului și pentru a evita o construcție intruzivă ce ar fi umbrit splendoarea mediului viticol înconjurător. Aceasta beneficiază, însă, de o capacitate de producție și de stocare de aproximativ 3 milioane de litri de vin, fiind inaugurată în 2013 și întinzându-se pe 2500 mp. 

    Pentru cei pasionați de turismul oenologic și nu numai, crama poate fi vizitată și chiar vă recomand să faceți acest lucru, căci veți avea parte de o experiență inedită de degustare a vinurilor cu o vedere panoramică spre sala baricurilor, plimbări printre rândurile de viță-de-vie și amănunte extrem de interesante despre istoria locului și a cramei pe care nu vi le-am dezvăluit aici.  De asemenea, de neratat este și atelierul de cupaje, unde veți avea ocazia să intrați în pielea unui oenolog și să învățați cum se obține buchetul optim, aroma irezistibilă și gustul îmbătător al unui vin.


       Sursa: www.supervinuri.agrointel.ro


Vinurile


   Calitatea deosebită a vinurilor Cramei Budureasca nu se obține orișicum. Știți și voi că lucrurile cu adevărat deosebite necesită timp, răbdare și muncă. De parcursul vinului de la strugure la licoarea fermecătoare care vi se clatină în pahare se ocupă oenologul Stephen Donnelly, un oenolog internațional cu o experiență de peste 30 ani în vinificație, cunoscut drept „Flying Winemaker” sau „Wine Troubleshooter”. Fiind școlit în Lumea Nouă, tehnica pe care acesta o folosește în procesul de vinificare se bazează pe elemente specifice aceluiași areal. De la universitatea Davis din Napa Valley, California, acest englez cu origini scoțiene a reușit să creeze vinuri excepționale în țări precum India, Africa de Sud, Anglia, Ungaria și România, alăturându-se echipei cramei Budureasca în anul 2007, împreună cu care a câștigat peste 300 de medalii de aur, argint și bronz la cunoscute concursuri de profil precum Mondial de Bruxelles, International Wine and Spirit Competition, Berlin Wine Trophy, Mundus Vini, Decanter World Wine Awards, International Wine Challenge ș.a.m.d. Ceea ce Donnelly ține cu tot dinadinsul să facă este să obțină ceea ce este cel mai bun din fiecare soi de struguri, fără să facă vreun compromis în acest sens.


Gama Premium


    Patru vinuri din gama de mai sus și-au croit drum nerăbdătoare către paharele noastre, seducându-ne cu aromele lor aparte și îmbiindu-ne la o experiență aromatică greu de uitat. Aceste vinuri seci, de nivel înalt, sunt destinate domeniului HoReCa și surprind prin temperamentul deosebit și nuanțele de personalitate domoală, jucăușă și vulcanică în același timp.

    Primul vin degustat a fost un Chardonnay sec, cu 14% vol. alc., îmbuteliat într-o sticlă elegantă de Burgundia, rezultat din prelucrarea unor struguri aurii și translucizi, culeși și selecționați manual, la atingerea maturității lor depline. Chardonnay este un soi foarte răspândit, prea puțin pretențios, care poate fi vinificat în orice fel dorește vinificatorul. Din acest soi rafinat iau naștere vinuri cu o aciditate potrivită și un gust echilibrat, dar cu o corpolență ce poate varia de la medie spre mare. Această licoare galben pai, ce amintește de freamătul spicelor coapte de grâu, explodează într-o curgere cristalină și neliniștită care îmbracă pereții cupei într-o expresie jucăușă de gheruțe aurii, rezultat al onctuozității (50%) Chardonnay-ului. Aromele sprințare și intense de fructe coapte, de ananas copt, de banane, de măr, precum și notele de cuișoare, alături de mineralitatea plăcută, se împletesc cu gustul cremos de piersici coapte și se disipă treptat într-o persistență prelungă și catifelată, datorată fermentării și maturării timp de cinci luni a 50% din cantitatea de vin în butoaie de stejar. Toate aceste caracteristici fac din acest Chardonnay, a cărui servire ideală este la o temperatură de 12-14°C, alegerea ideală pentru fructele de mare, pentru pastele în sos cremos, pentru somonul la grătar, pentru risotto cu legume sau pentru brânzeturile moi. 

    Brânza asociată acestui vin a fost Havarti Castello, o brânză uimitor de delicioasă, cremoasă și aromată, obținută din lapte de vacă. Această brânză și-a primit numele în 1852, de la regiunea Havarthigaard (Øverød), unde Hanne Nielsen o matura timp de 2-3 luni la fabrica sa modernă de brânzeturi. Consistența ei semi-tare o face ideală pentru vinurile albe (cum este acest Chardonnay Premium), rose și chiar și roșii, dezvăluind un gust de unt proaspăt, dulceag și sărat în același timp, ușor acid și untos, de smântână și de iarbă, care se pierde printre faldurile mai puternice ale vinului rotund.


              Chardonnay & Havarti Castello

     Seara a continuat apoi cu un Premium Fumé Sec, cu 13,5% vol. alc., în care se împletesc trăsăturile dominante a trei soiuri franțuzești, ce au un rol bine definit în cadrul asamblajului: aromele fructate, mineralitatea și notele fine de vanilie împrumutate de  la baricul de stejar ale Chardonnay-ului, soi de Burgundia, esențele de fructe exotice și de citrice pe care le aduce Sauvignon Blanc, soi clasic din zona Loarei, și dulceața Pinot Gris-ului, soi din Alsacia, care sprijină reglarea acidității. Termenul „fumé” îi este asociat cel mai adesea Sauvignon Blanc-ului, care mai este cunoscut și sub numele de „blanc fumé”, un vin produs vreme de secole în regiunea Pouilly-Fumé din Franța. Acest termen face referire la butoiul „afumat”, ars pe interior, în care vinul a fermentat și care îi conferă vinului note de vanilie, de scorțișoară, de cuișoare, potențând culoarea vinului și post-gustul printr-un plus de onctuozitate. Fumé-ul sec din 2021, îmbuteliat într-o sticlă de Bordeaux cu umeri pentru colectarea depunerilor, prezintă o culoare galben pai cu reflexe aurii precum razele de soare ale unei dimineți proaspete de vară, cu arome de vanilie, de ananas, de banană coaptă, de citrice și de stejar afumat.  Gustul său rotund și dulce și trăsăturile fructate însoțește excelent peștele la grătar, pastele cu sosuri albe, fructele de mare, aripioarele de pui la cuptor și brânzeturile proaspete, dezvoltând o persistență lungă și aromonioasă. 

  Vinul a fost asociat cu Emmentaler, o brânză originară din valea Emmental din Elveția și care este considerată a fi unul dintre felurile de brânză cel mai greu de obținut din pricina tipului distinct de floră absolut esențial în alimentația vacilor producătoare de lapte, dar și a procesului de maturare complex care nu doar că trebuie să îi confere gustul caracteristic, însă și să conducă la formarea găurilor specifice din structură. Brânza are un gust ușor acid, dulceag, care se revarsă în arome de nucă, fructate și într-o consistență grasă și tare, fapt ce o încadrează facil în paleta de arome potrivite Fumé-ului.


                      Fumé Sec & Emmentaler

  Cel de-al treilea vin degustat, Premium Busuioacă de Bohotin Sec, a fost o încântare a simțurilor, ca o briză răcoroasă a mării care ți se dezvăluie timid, gingaș, printr-o culoare absolut fermecătoare de roz piersichiu intens. Acest vin, cu 13,5 % vol. alc., seduce prin parfumul delicat de zmeură, caprifoi și dulceață de căpșuni, prin suplețea sa energizantă și aciditatea vibrantă, prin gustul bine structurat și extrem de aromat care trădează prezența unor note de piersică, de miere, de busuioc și de dulceață de trandafiri. Premium Busuioacă Sec rose a fost obținut din soiul Busuioacă de Bohotin, care mai este cunoscut sub o sumedenie de nume de care este imposibil să nu fi auzit: Tămâioasă de Bohotin, Tămâioasă violetă, Muskat violet (în Rusia), Moscatto violetto (în Italia), Moscatel gordomorado (în Spania), Muskateller violetter (în Germania), Muscat violet de Madere,  Muscat violet commun (în Franța) etc. Este un soi pretențios, dar cu o paletă de arome irezistibilă, care provine din regiunea Bohotin, în sud-estul județului Iași, prin păstrarea strugurilor violet-roșcați în contact cu pielițele preț de circa 48 de ore, iar apoi au fost presați cu delicatețe pentru a extrage aromele primare și a evita pătrunderea taninilor. Caracterul său proaspăt și răcoritor este completat de o persistență fructată de note de coacăze roșii și de suc de rodie, care îl transformă, la o temperatură de servire de 7-9°C, în companionul ideal pentru fructele de mare, pentru pește, pentru salate, pentru frigărui din carne de pui, dar și pentru brânzeturile fine și aromatizate. 


Sursa: www.foto.agerpres.ro

    Asocierea cu Cașcavalul Sofia de la Delaco i-a accentuat într-o și mai mare măsură zvâcnetul zglobiu și personalitatea elegantă, care atrage toate privirile dintr-o încăpere și îl va face să devină vinul tău preferat. Cașcavalul Sofia de la Delaco, în ciuda simplității pe care i-o poți atribui, este un tip de brânză cu o aromă fină de lapte, cu un gust ușor sărat și o textură fermă, semi-tare și cu un mod de preparare complex care necesită opărirea cașului, frământarea acestuia și tragerea sa în fire, procedeu din care rezultă „pasta filata”. Adică atunci când cașcavalul este rupt, veți observa că acesta se desface în fâșii, în „fire” de cașcaval. Se spune că numele său provine din "cavallo"  (it.) sau din "caș" (rom.)


       Busuioacă de Bohotin & Cașcaval Sofia


Știați că...?

- Din Lumea Veche fac parte teritoriile care au produs vin de sute sau chiar mii de ani, precum țările europene, Liban, Israel, Turcia, Iran, Georgia, iar vinificarea în acest stil se realizează în lemn, care pune în valoare aromele ierboase și florale ale vinului. 

- Lumea Nouă este reprezentată de teritoriile care s-au ocupat de cultura viței-de-vie mai târziu, după ce au fost colonizate de către locuitori ai Lumii Vechi sau în urma globalizării: Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Americile, India, Africa (despre Africa de Sud se spune că ar fi mai aproape de Lumea Veche). Vinificarea din Lumea Nouă se realizează în inox, iar prin microoxigenare, vinul beneficiază de o oxigenare deosebită. Vinurile produse în aceste areale ori prin metode specifice acestora sunt caracterizate de gustul fructat.

- Vinurile cu gust de lemn sunt foarte îndrăgite și foarte căutate?


                         Shiraz & Gorgonzola 

     Ultimul vin degustat a fost un Premium Shiraz Sec, din anul 2018 și cu 14,5% vol. alc., obținut din soiul cu același nume, cunoscut și sub numele de Syrah. Acest soi are o origine controversată, apariția sa inițială fiind în Valea Ronului, în Franța, iar adeseori s-a bucurat de condiții geografice prielnice și în alte zone geografice. După ce strugurii au fost sortați, vinul a fost filtrat și supus macerației la rece timp de cinci zile, la temperaturi controlate de 10°C, fapt care i-a conferit acestui vin sec o textură mai catifelată, cu mângâieri mătăsoase. Licoarea, de un fascinant rubiniu închis, se remarcă prin aromele amețitoare de butoi și de vanilie datorită învechirii parțiale în butoaie de stejar american timp de 12 luni pentru un buchet aromatic fără egal. Acest vin corpolent, cu taninuri bine demarcate care îl apropie de Merlot, se revarsă din sticla de Bordeaux într-un buchet complex de fructe de pădure și condimente, cu puternice note de mure și de piper, arome fructate specifice Lumii Noi. Grație caracterului său puternic și gustului din care răzbat tușe ascuțite de condimente, Shirazul Sec devine alegerea perfectă pentru preparate picante, din carne tocată sau pentru fripturile din carne de vită, pentru musaca din carne de porc sau lasagna ori paste bolognese.

    Unui vin cu o prezență remarcabilă nu i se putea asocia decât o brânză cu o apariție la fel de impresionantă, și anume Gorgonzola Delaco D'Excepție, concurentul italian al Roquefort-ului. Originară din zona Milano, mai precis, din localitatea Gorgonzola, acest tip de brânză este produs din lapte de vacă pasteurizat, cheag, sare și mucegai albastru doar în regiunile din nordul Italiei, aprobate de Consorțiul Brânzei Gorgonzola, căci este musai să fie certificată de sigiliul Denominazione Di Origine Protetta. Textura ei cremoasă, lucioasă și umedă se completează nemaipomenit cu gustul ei intens, puternic și picant și cu aroma fructată. 


   Busuioacă de Bohotin: eleganță

   Cașcaval Sofia: simplitate

 Busuioacă de Bohotin & Cașcaval Sofia: rafinament